La originea denumirii de vlah se află numele unui trib celt (volcae) amintit de Caesar în „De bello Gallico”. De aici termenul a trecut la germani, desemnându-i în germana veche mai întâi pe vecinii din sud şi apus (valh = roman şi gal romanizat). Termenul a cunoscut apoi în limba germană o restrângere, referindu-se doar la locuitorii din Peninsula Italică (wälcher)
