Organizarea interna a Tarilor Romane

Înca de când românii erau organizati în obsti, dateaza o serie de termeni latini care oglindesc civilizatia autohtona: tara, domn etc. Principatele române erau organizate dupa modelul statelor rasaritene din Europa. Istoricii recunosc ca institutiile românesti au fost influentate de catre Imperiul Bizantin, cât si dinspre apusul Europei. Dezvoltarea institutiilor din Tarile Române prezinta un profund caracter unitar. Ea este practic aceeasi în toate tarile locuite de români. Spre deosebire de apus, unde era sistemul feudal, în statele din rasarit puterea suveranului era absoluta. Asa erau si tarile romîne.


2.Organizarea interna a Tarilor Române
2.1. Organizarea politico-institutionale
Termenii de „voievod” si „voievodat” se constata în toate Tarile Române ca forma de organizare politica româneasca. În Transilvania, voievodul si-a exercitat, la început, o autoritate teritoriala. Un rol important l-a avut vicevoievodul, care, adeseori, în lipsa voievodului, conducea triburile publice.
În Tara Româneasca si Moldova institutia centrala, Domnia, se exercita de catre un mare voievod si domn. Domnul era seful ostirii, judecatorul suprem, numea si destituia pe dregatori, strângea birurile de pe tot întinsul tarii sale prin functionarii sai. Dar puterea lui era marginita de sfatul domnesc si de legea nescrisa (obiceiurile). Însa orice comparare sau stapânire de pamânt trebuia întarita prin privilegiul domnesc, caci domnul era considerat în teorie ca stapânul întregii tari.
Domnul era ajutat la cârmuirea tarii de sfatul boierilor. Nobilii, care aveau functii înalte în stat,. se numeau boieri.
Marii dregatori alcatuiau sfatul tainic al domnului, care mai târziu se va numi „divan”. Sfatul lua toate hotarârile privitoare la politica tarii si avea drept de judecata. La el lua parte si mitropolitul. În cazuri grave se întemeia sfatul cel mare în care intrau si boierii mai mici.
În fruntea marilor dregatori din Tara Român