Pericle

Pericle/Perikles (c. 490-429 î.Hr.), om politic atenian. Fiu al generalului Xantip (învingatorul de
la Mycale) si al Agaristei (nepoata lui Clistene) din familia Alcmeonizilor. Pericle apare în 472 în calitate
de choreg la premiera piesei Persii a lui Eschil. În 463 se afirma în viata politica a cetatii ca acuzator în
procesul intentat lui Cimon, liderul partidei aristocratice, marturie a apartenentei sale la tabara democrata.
Dupa asasinarea lui Efialte (461), Pericle devine,, pentru trei decenii, conducatorul democratilor radicali, realizând întregul program politic al acestuia, democratia ateniana cunoscând în aceasta epoca apogeul în-
floririi ei. Pericle initiaza constructia zidurilor lungi dintre Atena si porturile Pireu si Faleron (462-445),
lupta împotriva Spartei si a Persiei (sprijinind printr-un corp expeditionar atenian, încercarea Egiptului de
a se emancipa de sub dominatia ahemenida), participa ca strateg la batalia de la Tanagra (457) si continua
consolidarea ligii delioatice, transformând-o treptat într-un adevarat imperiu atenian. Tezaurul ligii este
transferat de la Delos la Atena, tributul datorat de fiecare polis membru al ligii este fixat de atenieni o da-
ta la 4 ani, tot acestia hotarând modul de folosire a lui; clehurii ateniene sunt create în numeroase parti ale
Marii Egee si Helespontului. Încercarile membrilor ligii de a se retrage din imperiul atenian sunt reprima-
te prin forta armelor (Eubeea în 446, Samosul este cucerit de Pericle dupa un asediu de 9 luni în 439).
Prin ,,pacea lui Callias” (449/448) sunt încheiate oficial razboaiele medice, Atena obtinând recunoasterea
de catre Persia a ligii sale. Planul lui Pericle de a convoca la Atena un congres panelenic, în anul urmator,
esueaza însa datorita opozitiei Spartei. Sprijinul acordat de Sparta ligii beotiene declanseaza, în anii
447-446, un conflict militar cu Atena, încheiat în 446/445 printr-o pace ,,de 30 de ani”. Dupa acea