Semnificatiile politice




Flavius Arrianus, descendent al unei familii aristocratice care dobândise cetatenia romana s-a nascut în anul 95 e.n. Dupa anul 130 e.n a ajuns în cea mai înalta etapa a carierei sale , aceea de consul suffectus. A fost numit guvernator al Cappadociei de catre Hadrian iar dupa moartea acestuia s-a retras la Atena unde a primit cetatenia si chiar functia de arhonte eponim in anul 147 e.n. Aceasta este perioada în care s-a dedicat scrisului si una din lucrarile sale care a avut sansa sa se pastreze, este cea intitulata Expeditia lui Alexandru cel Mare in Asia, scrisa 5 secole mai târziu dupa derularea evenimentelor.
Lucrarea este cea mai documentata si mai corecta istorie a lui Alexandru Macedon, în prefata careia autorul a subliniat ca va consemna cu vrednicie doar ceea ce concorda din cele scrise de Ptolemaios, urmas regal al lui Alexandru si Aristobulos – istoricul expeditiei; totodata el mentiona în continuare, ca atunci când apar neconcordante, alege versiunea care pare cea mai verosimila, luând desigur în discutie si alte informatii furnizate de alti autori, precum si pasaje din jurnalul de zi al expeditiei greco-macedonene.
Arrianus a consemnat în continuare orientarea filopersana a lui Alexandru, citând ca argumente în acest sens asumarea titlului de succesor al Ahemenizilor, dorinta de a razbuna moartea lui Dareios, adoptarea portului persan, adoptarea ritualului îngenuncherii si tendinta spre divinizare, casatoriile mixte sau recrutarea celor 30 000 de mii de tineri iranieni desemnati de el sub titlul urmasii mei. Aceasta tendinta de orientalizare a generat o opozitie puternica si mare nemultumire în rândul armatei macedonene.
Alexandru mostenise de la tatal sau Filip, misiunea de conducator al grecilor împotriva persilor, conform ligii de la Delos. Acestia se luptau pentru Elada si s