Statuia lui Zeus de la Olimpia




La fiecare patru ani un fapt straniu se petrecea in Grecia antica . Chiar daca atenienii se razboiau cu spartanii ori ionienii cu tebanii, si se duceau lupte sangeroase, se asediau orase, paralele cu toate acestea, tinerii din toate regiunile Greciei treceau pe langa armatele in plina ciocnire si orasele impresurate, indreptandu-se spre Olimpia, un mare lacas de cult al lui Zeus, la 260 km sud-vest de Atena. Caci in fiecare a patra vara acolo avea loc o mare sarbatoare, in decursul careia se succedau ritualuri religioase si competitii sportive incrancenate -« Jocurile Olimpice ».
Cat timp dura sarbatoarea, aici domnea pacea. Toti participantii la JourileOlimpice se bucurau de libera trecere la venirea si plecarea din Olimpia ; in schimb razboaiele din regiunile mai indepartate puteau sa-si urmeze cursul. Asa cerea Zeus, zeul suprem al grecilor – deoarece sarbatoarea aceasta se desfasura in cinstea lui. Ba, mai mult: el, atotputernicul manuitor al trasnetelor, poruncise aceasta.


Potrivit legendei, Cronos, tatal lui Zeus, locuia in apropierea Olimpiei, pe un deal. Un oracol il avertiza ca unul dintre fiii lui avea sa-l detroneze. Atunci Cronos si-a inghitit toti copiii, imediat dupa nastere. Dar cand s-a nascut cel de-al saptelea copil, Zeus, Rhea, sotia lui Cronos, a recurs la un viclesug : in locul celui nou – nascut, ea a infasurat in scutece un bolovan, pe care Cronos l-a inghitit in furia sa oarba. Zeus a fost crescut intr-un loc secret ; odata ajuns mare, el a hotarat sa se razbune pentru faptele crude ale tatalui sau : mai intai l-a facut sa inghita o licuare, dupa care Cronos i-a scuipat din maruntaiele sale, vii si nevatamati, pe cei cinci prunci inghititi. Apoi s-a dat o lupta intre tata si fiu. Zeus a iesit invingator si l-a aruncat pe Cronos in fundul Tartarului, iadul anticilor. De atunci a ramas unic stapanitor al Olimpului, rege al zeilor si al oamenilor si zeu al vremii. In amintirea victoriei sale, spune legenda,