Tezaurul de la Pietroasa




Din intregul tezaur de la Pietroasa astazi au mai ramas doar cateva piese. Cele 12 piese originale, cate s-au pastrat – talerul mare, patera, cana-oenochoe, doua cupe poligonale, patru fibule si trei colane, cantarind aproape 19 kg aur, unele obiecte fiind ornamentate prin gravare sau incrustatie cu pietre- constituie, cum se stie, una din cele mai valoroase comori ale civilizatiei antice universale. Interesul publicului larg de pretutindeni pentru aceasta descoperire este, prin urmare, firesc. Fireasca apare, deopotriva, pasiunea oamenilor de stinta pentru deslusirea tainelor acestui tezaur, eforturile lor de a gasi raspunsuri cat mai bine argumentate intrebarilor: cui a apartinut comoara, unde si cand au fost lucrate piesele sale alcatuitoare si in ce imprejurari a fost ea ascunsa?
Din vremea in care ea a putut fi accesibila cercetatorilor si pana astazi- timp, asadar, de mai bine de un secol- asemenea intrebari constituie inca obiect de studiu, prilejuri de analiza, tema de dezbateri. Iar arspunsurile obtinute sunt apreciatea fi nu intotdeauna sigure si, oricum, nu definitive.

*

Rudolf Neumaister, profesor in Bucuresti de pe la jumatatea anilor 1800, si scriitorul si omul de stiinta Alexandru Odobescu, autor al unei monumentale monografii asupra descoperirii – aparuta antum si postum, intre 1889 si 1900 , intrei volume, la Paris si Leipzig -, iar dupa acestia, multi, foarte multi specialisti au datat, si situeaza inca tezaurul de la Pietroasa, in sec al V-lea e.n. , atribuindu-l vizigotilor si regelui lor, Atanaric. S-a apreciat, si inca se considera ca respectiva comoara va fi fost ascunsa sub presiunea napraznicei navale a hunilor, moment in care , o parte dintre vizigotii condusi de Atanaric, nevoiti atunci a parasi pamanturile de la nord de Dunare, locuite de daco-romani , s-au retras din regiunilede coline si paduri ale Moldovei si s-au asezat vremelnic in partile muntoase si impadurite ale Vrancei si Buzaului. Aici, pe me