Este asezat în partea sudica a judetului, în apropierea confluentei Oltului cu Dunarea.El a fost întemeiat în jurul
anului 1836 în vecinatatea cetatii romane Turris.Cu excep-
tia unor scurte intervale timp,în vremea lui Vlad Tepes si
Mihai Viteazul,cetatea feudala Turnu, în perioada 1417-
1829, a fost ocupata de armatele otomane si transformata
în raia.Din 1839 devine resedinta judetului Teleorman, în
fosta lui confguratie,constituind unul din însemnatele puncte
vamale si centre de comert ale Tarii Românesti. El a jucat un rol important si în viata social-politica a tarii, fiind unul dintre
puternicele centre revolutionare de la 1848.Comuna Islaz, care
i se subordoneaza este locul de declansare a revolutiei burghe-
zo-democratice de la 1848 din Tara Româneasca.În timpul
razboiului de pentru cucerirea independentei de stat din 1877-
1878, Turnu Magurele a construit unul din punctele de susti-
nere a operatiunilor militare, aici amenajâdu-se mari depozite
de hrana si munitii, spitale pentru bolnavi si raniti.Pe podul
de vase de la Turnu Magurele-Nicopole s-au transportat ali-
mente si munitii pentru front, au fost trimise în tara convoaie
de prizonieri si raniti, s-au înapoiat trupele românesti în urma
victoriei repurtate asupra armatei otomane.
La sfârsitul secolului trecut, Turnu Magurele nu se deose-
bea cu mult de celelalte târguri din câmpie. Asezat însa la Dunare si fiind resedinta de judet avea, totusi, o situatie aparte.În anii aceia-spune despre el Gala Galaction în roma-
nul Papucii lui Mahmud- era cu adevarat cel dintâi oras al
judetului. Calea ferata, de abia atunci în constructie, nu ridi-
case înca magaziile din Rosiori si pe grânarii lor deasupra celor din Turnu. Aici, în capitala judetului erau contoarele
agentiilor straine, vadul afacerilor socotite în lire sterline , iar
jos, la schela, popasul vapoarelor.
Populatia orasului a urmat o curba ascendenta, dar n-a în-
scris salturi spectaculoase pâna în anii socialismului, întrucât
nici industria nu depasea nivelul economiei mestesugaresti,
aceasta fiind reprezentata, în 1939, de o moara sistematica, o
fabrica de lumânari si plute de candela, una de cherestea si una
de tâmplarie. În anul 1900 avea 8 600 de locuitori, în 1912
peste 15 600, în 1930 ajunge la 17 351, ca în 1948 sa scada la
11 493.
Odata cu începerea constuctiilor pentru combinatul de îngrasaminte chimice, în 1962, orasul se dezvolta vertiginos,
iar în 1968 devine municipiu, subordonându-i-se comunele Is-
laz, Lita si Ciupeceni, c]nd populatia orasului numara 28 251 locuitori.Aici s-a asezat, deci, primul mare obiectiv industrial al Teleormanului,luând nastere una din marile cetati ale chi-
miei românesti.
Combinatul de îngrasaminte chimice din Turnu Ma-
gurele este cea mai mare unitate industriala a judetului si printre cele mai mari din tara în ramura de profil. La nivelul
anului 1978, cetatea teleormaneana a chimiei asigura peste 21% din productia nationala de îngrasaminte.Primele capaci-
tati de productie ale uriasului combinat de pe malul Dunarii au intrat în functiune în 1966, dezvoltându-se apoi succesiv, pe e-tape. În 1967 au intrat în functiune fabricile de acid azotic,
de amoniac, de azotat de amoniu-solutie, de acid sulfuric.Fi-
reste, combinatul concentreaza forta de munca din Turnu Ma-
gurele si comunele învecinate Izlaz, Lita, Segarcea, Lunca,
Ciuperceni.Dispune de unitati scolare proprii de calificare:
scoala profesionala si liceu industrial de chimie.În cadrul combinatului s-a constituit si o sectie de utilaj chimic prin
care se realizeaza un mare volum de lucrari de autodotare.
Detasamentele muncitoresti si ingineresti de aici produc 98,6% din productia chimica a judetului, si 17,3% din cea alimentara, care are ca unitate reprezentativa fabrica de conserve, principalul prelucrator al legumelor din Teleorman.
În primavara anului 1978 au început lucrarile pentru nodul hidrotehnic Turnu Magurele-Nicopole.În anul 1978 populatia municipiului a ajuns la 34 404 locuitori, ponderea detinând-o
cei din industrie si constructii.
Turnu Magurele ocupa locul al II-lea, dupa Alexandria, ca participant la realizarea productiei industriale a judetului,
28,4%.
Orasul detine o suprafata de 11 138 de hectare, în mare parte cuprinsa în sistemul de irigatii Olt-Calmatui.Alaturi de cultivarea cerealelor si plantelor tehnice, Turnu Magur...