Un autor si o carte de succes in Roma antica


Data si locul nasterii lui C. Seutonius Tranquillus sunt necunoscute; ipotezele oscileaza între 69-77, în ceea ce priveste data, si între Roma, Hippo Regius (Algeria de astazi) si Ostia, în ceea ce priveste locul nasterii. Era tânar în vremea lui Domitianus, cum se vede din amintirile personale inserate în biografia ultimului reprezentant al dinastiei Flavilor. Mai târziu, face parte din cercul literar al lui Plinius cel Tânar, un cerc frecventat ,între altii, de celebritati ale epocii, cum au fost istoricii Cornelius Tacitus si Fabius Rusticus, biograful Claudius Pollio, pamfletarul Caius Fennius sau C. Suplicius Clarus, prefectul Romei între 119-121. Lui Suplicius Clarus, caruia îi va dedica si biografiile Cezarilor, îi datoreaza Seutonius cariera publica de la curtea împaratului Hadrianus. Functiile îndeplinite au putut fi precizate gratie unei inscriptii descoperite în 1950 în Algeria: Seutonius a fost preot pe viata al zeului Vulcan la Ostia, secretar însarcinat cu documentele emise de împarat (a studiis), conservator al bibliotecii imperiale (a bibliothecis) si secretar însarcinat cu corespondenta imperiala (ab epistulis). Prin functiile îndeplinite, Seutonius facea parte din consiliul principelui (consilium principis), ceea ce înseamna ca avea o influenta nu neglijabila în marile decizii.
În anul 122, atât Seutonius, cât si protectorul sau Septicius Clarus cad în dizgratie din motive misterioase. Probabil Hadrianus, revenit din Britannia, a diminuat la curte influenta sotiei sale Sabina si, în consecinta, a eliminat persoanele prea legate de împarateasa; cel putin aceasta este opinia autorului Historiei Augusta (Hadrianus 11,3). Dupa dizgratiere Seutonius se va fi retras la Hippo în Africa, unde locuitorii îi ridicasera o statuie. Moartea trebuie sa fi survenit între 126-128, caci în 128 aflam la Ostia un alt preot pe viata al zeului Vulcan.
Membru al unei familii apartinând ordinului ecvestru, Seutonius patr