Viata politica in perioada interbelica
Cap.II 1)Monarhia in perioda interbelica.
2) Regii Romaniei -prerogative (1918- 1940)
3)Domniile lor, rolul asupra dezvoltarii societatii
Monarhia a avut in Romania un rol traditional. Ea a imbracat forma contitutionala, prerogativele sale fiind stabilite prin Constitutia din 1923. Seful statului era regele, dar spre deosebire de ceea ce se prevedea in 1866 prerogativele regelui slabesc crescand rolul parlamentului.
Regele continua sa fie in perioada interbelica arbitrul vietii politice romanesti, el, impreuna cu guvernul reprezentand puterea executiva de stat. Regele pierde dreptul de veto apsolut. Dat fiind aportul monarhiei, în special al regelui Ferdinand în Realizarea Unirii de la 1 decembrie, prestigiul Romaniei creste si se intareste, în perioada imediata unirii. Ca realizator al unirii, Ferdinand, impreuna cu regina Maria se incoroneaza în 15 octombrie 1922 la Alba-Iulia, ca regi ai Romaniei Mari. Monarhia romana trece insa în deceniul al treilea printr-o criza datorata faptului ca principele mosteniror Carol, datorita vietii sale particulare renunta în 1925 la drepturile sale de urmas la tron. În 1926, la 4 ianuarie, parlamentul voteaza legile prin care Carol este inlaturat de la succesiune. Este desemnat ca succesor, fiul sau Mihai, care, minor fiind a necesitat constituirea unei regente care sa conduca pâna la majoratul lui Mihai. Regenta si-a intrat în atributiuni în anul 1927, când, regele Ferdinand moare. În 8 iunie 1930, principele Carol revine în tara si, cu acordul Guvernului taranist devine rege al României, prin încalcarea legii din 1926. Carol al II-lea (1930-40) si-a manifestat dorinta de a instaura un regim personal, de autoritate, toate actiunile, masurile sale din acesta perioada, în urma instaurarii dictaturii personale erau subordonate acestui scop.
1)REGII ROMANIEI. DOMNIILE LOR (1918-1940)
a)Ferdinand I “Intregitorul” (1914-1927)
La
