1. Consideratii cu caracter general


Asa cum rezulta si din evaluarile expertilor europeni asupra progreselor tarii noastre în îndeplinirea criteriilor pentru integrarea în Uniunea Europeana, cresterea capacitatii administrative de aplicare a legislatiei europene în domeniul elaborarii bugetelor este obiectiv si angajament al întregii administratii publice din România.

Bugetul este nu numai un document financiar ci reprezinta un important instrument managerial, care, în expresie financiara, asigura dimensionarea obiectivelor, cheltuielilor, actiunilor ce pot fi finantate din veniturile preconizate a se realiza, dar si evaluarea rezultatelor si eficientei economice a acestora.

Astfel strategia fundamentala, planificarea, realizarea si controlul actiunilor administratiei publice locale se regasesc în bugetul unitatii administrativ-teritoriale, care reprezinta bugetul local în cazul comunelor, oraselor si municipiilor si bugetul judetean în cazul judetelor.

În practica, managementul prin bugete se concretizeaza în:
* fundamentarea, elaborarea si aprobarea bugetului;
* executarea si monitorizarea bugetului;
* controlul bugetului

Cresterea autonomiei financiare, în contextul reformei administratiei publice locale din ultimii ani, a determinat elaborarea si aparitia de noi reglementari legislative prin privind finantele publice locale, într-o maniera mai clara si transparenta a descentralizarii financiare.

Ordonanta de urgenta privind finantele publice locale, nr. 45/2003 publicata în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 431/19 iunie 2003, stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, dar si responsabilitatile, competentele si raspunderile autoritatilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate în domeniul finantelor publice locale.


2. Metode de fundamentare ale bugetului local



Elaborarea bugetului nu reprezinta numai întocmirea unu