Opera Nationala Timisoara
Prezentare generala. Scurt istoric
Opera Romana din Timisoara a devenit de curand nationala. Guvernul a decis vineri, 24 septembrie 2004, acordarea statutului de opera nationala Operei Romane din Timisoara: prin modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr 742/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, ORT isi schimba denumirea in Opera Nationala Romana din Timisoara, la baza acestei decizii stand "calitatea actului artistic, crestera valorica a produsului artisitc si reprezentativitatea institutiei pe plan intern si international.
Adresa: Strada Marasesti nr. 2, 300080, Timisoara, Romania
Telefon 
poarta: +40-256-201284
Telefon
secretariat: +40-256-433020
Telefon
studii muzicale: +40-256-201285
Fax : +40-256-201283
E-mail oficial: ort@artelecom.netE-mail director general (Corneliu Murgu): murgule@hotmail.com

În urma a numeroase demersuri în care se sublinia necesitatea unei institutii muzicale stabile si de prestigiu, la 30 martie 1946, prin decretul regal numarul 254, se înfiinteaza Opera de stat din Timisoara.
Ministerul Artelor
Legea Nr. 254
MIHAI I,
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, Rege al României,
La toti de fata si viitori sanatate;
Asupra raportului Ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul Artelor cu Nr. 534 din 1946,
Vazînd jurnalul Consiliului de Ministri Nr. 378 din 30 Martie 1946,
În baza dispozitiunilor înaltului decret regal Nr. 1626 din 2 Septembrie 1944,
Am decretat si decretam:
DECRET – LEGE
pentru înfiintarea Operei Române din Timisoara
Art I. Se înfiinteaza pe data publicarii prezentului decret-lege în Monitorul Oficial, Opera Româna Timisoara.
Art II. Opera Româna din Timisoara, înfiintata prin decretul-lege de fata, va functiona în conformitate cu dispozitiunile legii pentru organizarea teatrelor nationale, operelor române si a spectacolelor, din 20 Martie 1937, cu modificarile ulterioare.
Art III. Ministerul Artelor va înscrie în bugetul sau pe exercitiul 1946/1947, subventia necesara pentru functionarea Operei Române din Timisoara.
Dat în Bucuresti la 30 Martie 1946.
MIHAI I
Ministrul Artelor, Ministrul finantelor, ad-interim,
M. RALEA GH. TATARASCU
Pentru sprijinirea activitatii sale, Primaria orasului pune la dispozitia acestei institutii cladirea Teatrului Municipal, cheltuielile privind personalul de serviciu si cele de întretinere fiind suportate de catre aceasta. Initiativa înfiintarii a gasit o larga întelegere si la presedintele consiliului de ministrii, Dr. Petru Groza, care a si participat la spectacolul de inaugurare.
În ianuarie 1947, Ministerul Artelor numeste primul consiliu de administratie al Operei Române din Timisoara: Aca de Barbu, director, Traian Nicolau, director artistic, Mihai Bota, director administrativ, Gheorghe Marianciu, secretar studii muzicale, Gheorghe Pavel, prim-dirijor, Ion Ticulescu, directorul Conservatorului, Pavel Popa, critic muzical, dr. Ion Ionescu, jurisconsult, Cristian Bellea, solist, prof. Al. Boros, instrumentist, Iuliu Blaj, corist.
La 15 noiembrie 1946 au început febrile pregatiri pentru prima stagiune. Pe lânga ajutorul de la guvern s-a apelat si la timisoreni. S-au procurat partituri, instrumente, s-au amenajat birouri. Se repeta “Traviata” si “Madama Butterfly”. Deschiderea oficiala s-a facut însa cu alta opera.
La 27 aprilie 1947, Opera Româna din Timisoara îsi deschide portile cu opera “Aida” de Verdi. Iata si distributia premierei: Regele – Géza Püllöc, Amneris – Filomela Piteiu Georgescu, Aida – Fenia Nicolau, Radames – Traian Nicolau, Ramfis – Mihail Dumitrescu, Amonasro – Gogu Vasilescu, Marea preoteasa – Adriana Ciuciu, Un sol – Omer Gregorian. Directia de scena a asigurat-o Aca de Barbu, secondata de Eugen Gropsianu si sub directia muzicala a lui Hermann Klee.
Prima stagiune continea cinci premiere, dintre care, pe lânga “Aida”, mai erau incluse si “Traviata”, “Casa cu trei fete” si “Cio-Cio-San”. În a doua stagiune s-au montat opt premiere, iar în a treia, zece, astfel în 1949, Opera avea un reperoriu bogat. În 1952 ofera în premiera europeana lucrarea chineza “Wang si Li”, la premiera careia a asistat compozitorul operei, Liang-Han-Kuan si o delegatie de oameni de cultura din China.
În ceea ce priveste creatia nationala, în 1951 se executa concertul cu “Rapsodia româna” de George Enescu, iar în 1954 se prezinta prima opereta banateana “Ana Lugojana” de Filaret Barbu.
Un eveniment semnificativ l-a constituit primul turneu organizat în 1956 în strainatate, la Ruse si Târnovo din Bulgar...