Pitagora

Despre viata faimosului matematician si filozof-idealist grec, Pitagora (Pythagoras), se stiu foarte putine. Se crede ca el a trait între anii 580 – 500 î.e.n. El era originar de pe insula Samos. A fost ideolog al aristocratiei sclavagiste. Stabilindu-se în orasul Crotona (în sudul Italiei), el a creat o uniune politica reactionara, Uniunea pitagoreica, care a fost nu numai o scoala filozofico-matematica, ci si o conferire politico-religioasa. Pitagora considera numarul drept esenta a lucrurilor, iar Universul – un sistem armonios de numere si de relatii dintre acestea. Cercetând numai partea cantitativa a lucrurilor, faimosul savant mistifica lumea reala.
Scrierile sale nu s-au pastrat , de aceea descoperirile si ideile sale (care, apropo, i-au influentat pe Platon, Euclid si Aristotel) nu pot fi deosebite cu certitudine de cele ale discipolilor. Prin traditie lui i se atribuie urmatoarele descoperiri stiintifice importante: în geometrie – vestita teorema al lui Pitagora, precum si construirea unor poligoane si poliedre regulate; în astronomie si geografie – ideea ca Pamîntul este o sfera care se roteste în jurul propriei sale axe si ca exista si alte lumi asemenea lui; în muzica – ca de lungimea coardei sau a flautului depinde sunetul pe care îl produc ele. De asemenea Pitagora a descoperit tabla de înmultire si a introdus metoda de demonstrare în geometrie.

Teorema lui Pitagora este o teorema din geometria elementara, conform careea, într-un triunghi dreptunghic, patratul lungimii ipotenuzei este egal cu suma patratelor lungimilor catetelor. Teorema a fost cunoscuta pîna la Pitagora (secolul 6 î.e.n.), însa demonstrarea în forma generala i se atribuie lui Pitagora.
Se cunosc aproximativ 400 de metode de demonstrare a teoremei date. În cele ce vor urma eu voi prezenta doar cîteva dintre ele.
Demonstrarea teoremei de chinezii antici. Cele mai vechi tratate matematice a Chinei antice ajunse pîna în ziua de astazi dateaza din secolul al II-lea î.e.n.