Dismicrobismul cavitatii bucale, entitati nosocomiale si conditii patogenetice
Infectiile cavitatii bucale se manifesta ca:
faringite, pentru care folosim termenul de angina atunci când înflamatia inelului limfatic faringian, în special a amigdalelor palatine, este marcanta;
Lipsa barierelor anatomice distincte între segmentele cailor respiratorii superioare permite propagarea infectiei prin continuitate, de unde interpatrunderea simptomatologiei clinice (e.g., nazo-faringite-angine) si frecvente complicatii prin afectarea sinusurilor si urechii medii, a laringelui si, mai jos, a cailor respiratorii inferioare.
Propagarea limfatica a infectiei este posibila:
• mai rar în infectiile virale (e.g., mononucleoza infectioasa, adenoviroze);
• foarte frecventa în infectiile bacteriene (e.g., limfadenitele cervicale streptococice).
Virusurile sunt patogenii primari care determina cel mai frecvent infectii ale cailor respiratorii superioare .Desi nu beneficiaza de tratament antiviral, aceste viroze se vindeca spontan dar, prin lezarea epiteliului respirator si obstruarea congestiva a orificiilor sinuzale sau a trompei lui Eustachio, favorizeaza suprainfectia cu bacterii din microbiota indigena.
Doar câteva bacterii (e.g.. Streptococcus pyogenes; Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae, Corynebacterium diphtheriae, Haemophilus influenzae serovar b) se manifesta ca patogeni primari la aceste nivele si determina boli, uneori cu riscuri grave, care însa beneficiaza de tratament antimicrobian.
Predictia semnelor clinice pentru etiologia bacteriana a acestor infectii este mediocra. De aici interesul pentru diagnosticul de laborator.
Conditii locale (leziuni prin substante iritante, caustice, deshidratare excesiva a mucoasei) si, mai ales, sistemice (hemopatii maligne s.a.) favorizeaza aparitia anginelor ulcero-necrotice determinate de asociatii ale unor specii din microbiocenozele orofaringiene (e.g., asociatia fuso-spirilara).