Intoxicatia cu ierbicide


Exista o mare varietate de substante cu proprietati ierbicide atat anorganice cat si organice. Una si aceeasi substanta poate fi in acelasi timp ierbicid, insecticid, fungicid. Prin urmare, o clasificare a subs ierbicide nu ar putea satisface exigentele de interes practic, in continuare fiind prezentate cateva dintre cele mai des folosite ierbicide, toxicoze asociate, in functie de structura lor chimica, modul loc de actiune si toxicitatea lor.
Cele mai importante substante cu actiune ierbicida sunt reprezentate de urmatoarele substante sintetice organice:
Fenoxiderivatii acizilor grasi (acidul 2,4 – diclorfenoxiacetic si acidul 2,4,5 – triclorfenoxiacetic);
Compusi dipiridilici (Diquat si Paraquat);
Clorati (NaCLO4 – Travex si KCLO4 – Sarea Bertholet);
Compusi dinitrocrezolici si dinitrofenolici (DNOC, DNC, DNBP, DNHP);
Triazine si derivati ai acidului benzoic (Atrazin, Simazin).
Folosirea ca ierbicid a cloratilor incepe inca din anul 1900; incepand cu anul 1925 sunt utilizati ca sterilizanti ai solului.
Dintre sarurile acidului cloric (HClO3), denumite clorati, sarea de sodiu (cloratul de sodiu) este cea mai activa din punct de vedere al actiunii ierbicide.


Denumiri comerciale

Tumbleaf, Chlorate of Soda, Atlacide, Shed-a-leaf, Kwik-Act, Kalium, Chloricum, Travex, Vegerein.


Metoda de preparare

Cloratul de sodiu se obtine la electroliza solutiilor apoase de clorura de sodiu, in conditii care permit formarea hipocloritului de sodiu, NaOCl, care la 70° C trece in clorat de sodiu

3NaOCl ( 2NaCl + NaClO3


Proprietati fizico-chimice

Cloratul de sodiu (Travex, Vegerein) si cloratul de potasiu (sare Bertholet, Anforston) se prezinta sub forma de pulbere critalina, alba, inodora, cu punct de topire la 248-250°C (la 300°C se descompune), au gust racoritor, putin sarat, sunt solubile in apa si alcool, hidroscopice, nu se descompun la aer, fac explozie la incalzire si lovire