SIMFONIA

1. Simfonia este o lucrare muzicala de mari proportii scrisa pentru orchestra, orchestra simfonica, capabila sa redea cele mai diferite sentimente si idei umane.
(simfonia provine din limba greaca :syn-impreuna, phonie-voci,)
În Grecia antica, prin symphonie se intelege cântarea într-un ansamblu de voci-COR. Simfonie, în Roma antica, înseamna cântarea într-un ansamblu instrumental, iar în Renastere reprezinta muzica de introducere la un spectacol sau chiar titlul unor piese vocale. Din sec. al XVI-lea ne parvine o lucrare intitulata Sacrae Symphoniae de Givanni Gabrieli, care este dedicata unui ansamblu vocal-intrumental.
Abia în secolul al XVII-lea SIMFONIA devine o piesa muzicala pur instrumentala. Simfonia este denumirea data uverturii la spectacolele de opera italiana.
Ceea ce se intelege astazi prin simfonie este, de fapt, reprezentarea titlului Simfonie clasica. Joseph Haydn este socotit “parintele” simfoniei clasice.
S-au parcurs mai multe etape pentru ca acest tip de simfonie sa se nasca.
Una dintre etape este forma de sonata legata de numele lui Philipp Emanuel Bach. Apoi este “Scoala de la Manheim” unde are loc o conlucrare între culturile muzicale ale timpului: italiana, germana si franceza avînd ca rezultat dezvoltarea simfonismului german. Conducatorul acestei scoli este Johann Stamitz (1717-1756). În acelasi timp asistam la o noua etapa de dezvoltare a instrumentelor, mai precis a orchestrei simfonice.
Joseph Haydn stabileste forma clasica a simfoniei:



2. STRUCTURA SIMFONIEI CLASICE

Numarul partilor
 Miscarea
Forma
Structura formei

 I
ALLEGRO
SONATA
Expozitie–Dezvoltare-Reexpozitie

 II
ANDANTE
LIED
A;A – B;A – B – A

 III
MODERATO
MENUET
O miscare de dans ¾

 IV
PRESTO
RONDO
A – B – A – C – A –D -A



3. ORCHESTRA SIMFONICA

Cuvântul “ORCHESTRA” provine de la cuvântul grecesc “ORKAESTRA” care se traduce prin “ A DANSA”. În antichitate, corul, care însotea si comenta actiunea de pe scen