ADOLESCENTUL







































Varstele omului se impun ca dimensiuni identitare primare !
Unul din criteriile cele mai operationale de diferentiere a marilor varste ale omului,este acela al activitatii dominante . Nu atat varsta cronologica ,cat ceea ce poate face,la acea varsta,il deosebeste pe bebelus de prescolar sau pe adolescent de adult.
Dezvoltarea scurta sau ontogeneza este reprezantata de totalitatea schimbarilor sistematice, bio-psiho-sociale,intraindividuale,care au loc pe parcursul vietii fiecarui om. Dezvoltarea cognitiva,cea afectata,cea sociala, a personalitatii si dezvoltarea fizica,reprezinta domeniile ontogenezei.
Principalii factori ai ontogenezei sunt : ereditatea ; mediul si educatia .

Ereditatea este insusirea fundamentala a materiei vii de a transmite de la o generatie la alta,mesajele de specificitate,sub forma codului genetic.
Ereditatea este premisa biologica a dezvoltarii. Ea poate fi : normala sau tarata. Prima poate fi valorificata sau nu de ceilalti factori ( ex : o sensibilitate cromatica aparte,sesizata sau nu de anturaj,exersata de timpuriu sau neglijata ) ; cea de-a doua varianta,poate fi compensata sau nu in diverse grade in functie de gravitate ( ex. progresele pe care le pot obtine,in conditiile unei interventii educationale speciale,copiii cu sindromul Down ).

Mediul este constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza,direct sau indirect in procesul devenirii sale.
Mediul are o structura complexa,ce include o multitudine de aspecte,de la elementele mediului natural – clima,relief etc, si pana la cele ale mediului social imediat – familie,grup de prieteni etc. Mediul devine astfel,al doilea mare factor al variabilitatii umane,pe langa cea oferita,din start de ereditate.

Educatia, se defineste ca fiind activitatea specializata,specific umana,care mijloceste si sustine,in mod constient,dezvoltarea.Astfel,invatarea este element oblig