Constructia chestionarului





























Cuprins

1.Introducere
1.1. Logica întocmirii chestionarelor
1.2. Tipuri de întrebari, în functie de continutul lor
1.3. Tipuri de întrebari, în functie de forma de înregistrare a raspunsurilor
1.3.1. Principalele tipuri de întrebari
1.3.2. Întrebari închise sau întrebari deschise?
1. 4. Numarul si ordinea întrebarilor din chestionar

































Introducere

Anchetele nu se fac numai in scopuri practice, in vederea unor reforme sociale si politice, economice, administrative, ci si in scop stiintific si pot fi intreprinse nu numai de catre autoritati, ci chiar de asociatii de cercetatori sau de particulari. Orice ancheta urmareste sa dea un tablou exact asupra realitatii, private dintr-un anumit punc de vedere. De exemplu, se urmareste constatarea felului de viata al unei populatii, cercetarea metalitatii, a credintelor sale, etc. Ancheta se poate face oral sau scris sau in ambele feluri combinate. Se intelege usor ca ancheta este in functie de acela care o face, depinzand de priceperea si de buna lui credinta, precum si de a celor carora el li se adreseaza
Una dintre cele mai frapante caracteristici ale cercetarii empirice în domeniul stiintelor socioumane – ale metodei anchetei, în special – este aceea ca, practic, cu ocazia fiecarei noi investigatii, cercetatorul este obligat sa-si construiasca propriul instrument de cercetare, a carei utilizare este deci limitata la obiectul studiului în cauza si la momentul respectiv. Pentru formarea unui chestionar este nevoie de fiecare data sa se urmareasca urmatoarele:
- obligatia de a construi de fiecare data un nou instrument, fapt ce presupune costuri materiale si de personal, pierderea unui timp pretios, mai ales când fenomenul vizat este efemer sau când rezultatele cercetarii sunt asteptate sa apara foarte rapid;
- necesitatea testarii prealabile a instrumentului, care însa întotdeauna este incompleta, de unde:
- ince