Diferente interindividuale-inteligenta si masurarea ei



Definitii si teorii ale Inteligentei
Ce este inteligenta?

Termenul inteligenta provine de la latinescul “inteligere”, care înseamna a relationa, a organiza sau de la “interlegere” , care presupune stabilirea de relatii între relatii.
„Inteligenta” sau „aptitudinea” sunt concepte întâlnite fregvent în viata de zi de fiecare zi,utilizate pentru a descrie diferentele dintre oameni si pentru a explica comportamentul lor.
Termeni precum „destept” „istet” „ greu de cap” sunt folositi ca etichete pentru unele categorii de oameni. Dar în ciuda fregventei acestori termeni în limbajul cotidian, stabilirea unei definitii precise a inteligentei, cu care sa fie de acord toti psihologii este un lucru foarte dificil.
Unele dintre cele mai cunoscute definiti ale inteligentei sunt urmatoarele:
„Aptitudine de gândire abstracta” ( Terman 1921 );
„Aptitudine cognitiva generala înascuta” ( Burt 1955 );
„A aprecia corect, a întelege corect, a rationa corect ” ( Binet si Simion 1905 );
„Activitatea inteligenta consta în întelegerea esentialului unei situatii si
f ormularea unui raspuns adegvat” ( Heim 1970 ).
Unele dintre primele definitii considerau inteligenta ca o entitate – ceva din care uni au mai mult, iar alti putin.Estes (1982) sugera ca inteligenta este proprietatea comportamentului, determinata atât de activitatea cognitiva cât si de structurile motivationale.
Verhon ( 1969 ) si Sternberg ( 1984 ) argumentau ca orice definitie a inteligentei trebuie sa tina seama de contextul cultural în care este aplicata. Ceea ce intr-o anumita cultura este considerat un comportament inteligent, în alta poate fi mai putin sau deloc apreciat.
Teorii asupra inteligentei.
Teoria inteligentelor multiple a lui Howard Gardner.
Teoria lui Gardner (1983 ) are la baza atât rezultatele obtinute prin testari cât si cercetari de neuropsihologie.
Exista sapte tipuri de inteligenta si anume:
lingvistica (