Jocul
si rolul lui în dezvoltarea copilului



Jocurile si distractiile sunt mai intense la vârstele copilariei si tineretii.Stim cu totii ca copii de vârsta ante sau prescolara se joaca tot timpul. Aceasta le confera conduitelor lor multa flexibilitate si mai ales le dezvolta imaginatia si creativitatea; tot prin joc este exprimat si gradul de dezvoltare psihica. Spunem de multe ori : sau ; aceasta datorita unei exagerate antrenari în distractii care conduce la o personalitate nematura, puerila.
Jocul presupune un plan, fixarea unui scop si fixarea anumitor reguli, ca în final sa se poata realiza o anumita actiune ce produce satisfactie. Prin joc se afirma eul copilului, personalitatea sa. Adultul se afirma prin intermediul activitatilor pe care le desfasoara, dar copilul nu are alta posibilitate de afirmare decât cea a jocului. Mai târziu, el se poate afirma si prin activitate scolara. Activitatea scolara se valorifica prin note, acestea se sumeaza în medii, rezultatul final al învatarii fiind tardiv din punct de vedere al evaluarii, pe când jocul se consuma ca activitate creând bucuria si satisfactia actiunii ce o cuprinde.
Copiii care sunt lipsiti de posibilitatea de a se juca cu alti copii de vârsta asemanatoare fie din cauza ca nu sunt obisnuiti, fie din cauza ca nu au cu cine, ramân nedezvoltati din punct de vedere al personalitatii. Jocul ofera copiilor o suma de impresii care contribuie la înbogatirea cunostintelor despre lume si viata, totodata mareste capacitatea de întelegere a unor situatii complexe, creeaza capacitati de retinere stimulând memoria, capacitati de concentrare, de supunere la anumite reguli, capacitati de a lua decizii rapide, de a rezolva situatii - problema, într - un cuvânt dezvolta creativitatea. Fiecare joc are reguli. Atunci când un copil vrea sa se joace cu un alt grup de copii, el accepta regulile în mod deliberat, voit. Cu alte cuvinte, el va accepta normele stabilite, adoptate si respectate de grupul respectiv înainte ca