Munca si stresul

Credinta ca evenimentele sînt personal controlabile poate crea un echilibru al muncii platite si muncii de acasa, din gospodarie, facandu-i pe oameni sa fie mai putin stresati?
Acestei întrebari îi raspunde Ruth Weston într-un articol din "Family Matters" nr. 28, aprilie 1991, revista a Institutului Australian de Studiere a Familiei. Abilitatea de a controla evenimentele a fost descrisa adesea ca fiind foarte importanta pentru siguranta de sine reala si pentru starea de confort psihic si, în consecinta, ca un scop înalt, împartasit de majoritatea oamenilor. Mai mult, indiferent de controlul personal real, o credinta generala în controlul personal asupra circumstantelor a fost considerata drept o resursa importanta pentru depasirea dificultatilor vietii, sporind confortul psihic si reducînd stresul.

S. Kobasa, în lucrarea "The Hardy Personality: Toward a Social Psychology of Stress and Health", 1982, descrie existenta unui simt al controlului personal ca o componenta a "duritatii" - o dispozitie de personalitate care reduce stresul schimbarilor majore în viata, cum ar fi desfacerea casniciei, pensionarea, schimbarea domiciliului. Kobasa afirma ca o persoana "severa" este mai putin de asteptat sa se îmbolnaveasca dupa expenenta acumularii unor astfel de evenimente. Contrar, un simt al lipsei puterii a fost adesea tratat ca o disfunctie care ar putea conduce la o stare de depresie cronica.

Ne putem astepta, deci, ca persoana care încearca o echilibrare a cerintelor familiei si muncii platite sa fie în stare sa învinga stresul schimbarilor, sa fie atenta la aspectele bune, pozitive a1e vietii, sa evite depresia si sa ramîna sanatoasa daca realizeaza controlul asupra modului sau de viata.

Totusi exista o confuzie în literatura privind notiunea de control si cum ar putea fi el masurat. Conceptul lui Patter (1966) de "locus al controlului", puternic influent, afirma ca oamenii dezvolta o expectatie genera1izata, în sensul daca evenimentele care l