În epoca contemporana se poate afirma ca nu se poate trai fara matematica. Necesiatea culturii matematice, devine tot mai acuta, facând parte integranta din cultura generala. Învatamântul matematic modern, contribuie la formarea unei gândiri active si personale, la formarea si dezvoltarea capacitatilor de analiza si sinteza.
Modernizarea învatamântului matematic, înseamna potentarea acestor valente formative, studiul acestei discipline contribuind cu precadere la dezvoltarea gândirii creatoare.
Activitatea de rezolvare de probleme are cele mai bogate valente formative, în cadrul ei valorificându-se atât cunostintele matematice de care dispune elevul, cât si dezvoltarea intelectuala a acestuia. Este cunoscut faptul ca rezolvarea de probleme necesita un efort mai mare al gândirii decât rezolvarea unui exercitiu.
Procesul rezolvarii si compunerii de probleme poate începe fara nici o ezitare din semestrul I al clasei I, însa gradat, respectând particularitatile de vârsta si pe cele individuale ale elevilor.
Cele mai multe probleme rezolvate si compuse de elevi trebuie sa fie inspirate din problemele pe care le implica viata, sa vada legatura cu practica, necesitatea lor în viata de toate zilele. Problemele mai complicate nu trebuie descompuse în probleme simple si rezolvate operatie cu operatie. Elevii trebuie sa cuprinda problema în ansamblu, s-o rezolve în mod sintetic, reducând-o la nivel concret într-o formula numerica, iar nivelul relatiilor într-o formula literala.
Partea cea mai importanta în rezolvarea unei probleme este etapa în care se desfasoara rationamentul rezolvarii, fixarea schemei, a formulei de rezolvare.
Copiii manifesta apriga dorinta de a descoperi ceea ce este necunoscut, cercetând, tatonând si chiar inventând. Pentru formarea personalitatii lor trebuie sa fie stimulata gândirea si imaginatia lor creatoare.
Înca din primele ore de matematica se urmareste formarea limbajului matematic necesar, dar în asa fel încât fiecare ora sa contri