CRESTINISMUL IN ROMANIA IN SECOLELE X-XII
DOBROGEA
Odata cu încrestinarea bulgarilor (870), apoi a rusilor (989) si a maghiarilor (în jurul anului 1000), teritoriile tarii noastre au intrat mai mult decît înainte în atentia acestor puteri, ramînînd însa preponderenta influenta puterii bizantine. Din cauza politicii imperiale si a legaturilor comerciale cu lumea bizantina, Dobrogea îsi pastreaza legaturile religioase cu Constantinopolul. Dupa marea invazie avaro-slava din 602, care ravaseste organizarea crestina antica din Schytia Minor si pîna în secolul al IX-lea, cînd dominatia bulgara s-a extins si în sudul Dobrogei, centrul politico-religios Durostorum (Silistra) era cel mai important în toata aceasta provincie. O noua faza în viata ecleziastica la Durostorum începe în anul 971, cu recucerirea Dunarii de Jos. In acest an, împaratul Ioan Tzimiskes (969-976), dupa o asediere de trei luni al cetatii, îl învinge pe principele de Kiev, Sviatoslav, care ocupa nord-estul Bulgariei si nu voia sa se întoarca în Rusia. Imparatul reorganizeaza centrul episcopal de la Durostorum într-o forma mitropolitana, sub jurisdictia permanenta a Constantinopolului. Este foarte probabil ca întreaga Dobroge sa fi trecut sub aceasta autoritate. In pofida activitatii Bizantului de întarire a vechiului limes (linie strategica de aparare) scitic, spre sfîrsitul secolului asistam la începuturile unei adevarate organizari a autohtonilor, în lupta cu bizantinii. Prezenta crestina în Dobrogea ne mai este demonstrata si de descoperirea unor biserici la Murfatlar-Basarabi, Bisericuta-Garvan si Niculitel. La Murfatlar sînt cunoscute sase biserici, unele din ele fiind datate: leat 6500 (anul 992) si leat 6550 (=1042). Unele inscriptii în greaca si slava ne dau nume de preoti, calugari si credinciosi prezenti aici si confirma caracterul monastic al complexului de la Basarabi. Un alt centru bisericesc este Dinogetia-Garvan. Prosperitatea ei spirituala si materiala ne este demonstrata de di
