CRESTINISMUL IN ROMANIAIN SECOLELE X-XII
 
 
 
DOBROGEA
 
Odata cu încrestinarea bulgarilor (870), apoi a rusilor (989) si a maghiarilor (în jurul anului 1000), teritoriile tarii noastre au intrat mai mult decît înainte în atentia acestor puteri, ramînînd însa preponderenta influenta puterii bizantine. Din cauza politicii imperiale si a legaturilor comerciale cu lumea bizantina, Dobrogea îsi pastreaza legaturile religioase cu Constantinopolul. Dupa marea invazie avaro-slava din 602, care ravaseste organizarea crestina antica din Schytia Minor si pîna în secolul al IX-lea, cînd dominatia bulgara s-a extins si în sudul Dobrogei, centrul politico-religios Durostorum (Silistra) era cel mai important în toata aceasta provincie. O noua faza în viata ecleziastica la Durostorum începe în anul 971, cu recucerirea Dunarii de Jos. In acest an, împaratul Ioan Tzimiskes (969-976), dupa o asediere de trei luni al cetatii, îl învinge pe principele de Kiev, Sviatoslav, care ocupa nord-estul Bulgariei si nu voia sa se întoarca în Rusia. Imparatul reorganizeaza centrul episcopal de la Durostorum într-o forma mitropolitana, sub jurisdictia permanenta a Constantinopolului. Este foarte probabil ca întreaga Dobroge sa fi trecut sub aceasta autoritate. In pofida activitatii Bizantului de întarire a vechiului limes (linie strategica de aparare) scitic, spre sfîrsitul secolului asistam la începuturile unei adevarate organizari a autohtonilor, în lupta cu bizantinii. Prezenta crestina în Dobrogea ne mai este demonstrata si de descoperirea unor biserici la Murfatlar-Basarabi, Bisericuta-Garvan si Niculitel. La Murfatlar sînt cunoscute sase biserici, unele din ele fiind datate: leat 6500 (anul 992) si leat 6550 (=1042). Unele inscriptii în greaca si slava ne dau nume de preoti, calugari si credinciosi prezenti aici si confirma caracterul monastic al complexului de la Basarabi. Un alt centru bisericesc este Dinogetia-Garvan. Prosperitatea ei spirituala si materiala ne este demonstrata de diferite descoperiri arheologice: case, cruci, monede, o biserica, un cimitir, sigilii ale diferitelor personalitati laice si bisericesti. Biserica a fost construita dupa marea invazie a pecenegilor din 1036. A fost descoperita o cruce de aur cu relicviar care apartinuse lui "Mihail, arhipastor al Rusiei". Arhipastorul a fost identificat cu mitropolitul Mihai al Kievului (1130-1145). Referitor la viata spirituala a provinciei în secolele X-XII, din marturiile pe care le avem, putem afirma ca este multumitoare, daca nu uitam conditiile putin favorabile. Razboaiele si desele conflicte de aici au împiedicat construirea unor biserici durabile. Din acest motiv, astazi se cunosc urmele a putine biserici. Pentru perioada urmatoare (dupa sec. al XII-lea), un rol important în viata crestina a provinciei, ca si pentru estul Valahiei si sudul Moldovei, l-a avut arhiepiscopia de Vicina, devenita scaun mitropolitan în anul 1260.
TRANSILVANIA
 
Din secolul al IX-lea sînt cunoscute primele formatiuni prestatale, sub conducerea lui Gelu, Glad si Menumorut. La Dabîca, capitala lui Gelu, se cunosc ruinele unei biserici probabil din sec. al IX-lea, iar nu departe de actuala Dabîca s-au descoperit temeliile a trei biserici si alte obiecte religioase. In nord-vestul Transilvaniei exista formatiunea statala a lui Menumorut, cu centrul la Biharea, care nu vrea sa accepte dominatia ducelui maghiar Arpad (907), iar în tratativele cu trimisii acestuia invoca suveranitatea împaratului bizantin, pe atunci Leon al VI-lea. In noul context al prezentei maghiarilor în Transilvania, atitudinea autohtonilor de apropiere de Constantinopol trebuie sa o întelegem ca o încercare de a gasi o putere protectoare (îndepartata) împotriva tendintei de dominare a maghiarilor.
Maghiarii din cîmpia Panoniei vor veni în contact cu crestinismul latin al bavarezilor si al ducilor lor. De notat însa este faptul ca, în anumite aspecte, tînarul crestinism al maghiarilor din Transilvania va fi influentat la început de crestinismul cu radacini orientale din Transilvania si din regiunile sud-dunarene. De exemplu, casatoria preotilor, mentinuta aici pîna în 1112, ca si unele practici liturgice. Postul Mare începea lunea înainte de Miercurea Cenusii si dura sapte saptamîni. Datorita reformei gregoriene ca si apropierii de occidentul latin, maghiarii vor parasi practicile orientale, acestea ramînînd numai în uzul autohtonilor. Faptul este de o deosebita importanta, deoarece ne demonstreaza continuitatea etnico-religioasa a autohtonilor în cadrul larg al comuniunii de credinta al Bisericii antice, în trecerea ei spre perioada medievala, în care perioada încep sa se contureze tendintele politico-religioase bizantine generatoare de schisma. La Alba Iulia a fost descoperita o biserica cu absida semicirculara din sec. al X-lea si urmele unei biserici mai vechi. Deasupra acesteia din urma a fost construita în secolul al XII-lea o cated...