IEZUITII SI MISCAREA LITERARA IN MOLDOVA IN SECOLUL XVII
 
 
In secolul al XVI-lea, din mediul orasenesc moldovenesc, tot mai multi tineri plecau la studii în strainatate. Acest fapt îl putem încadra în miscarea de renastere intelectuala si religioasa a tarii. Pe plan local, multi domnitori se vor ocupa de crearea unor institutii de învatamînt "superior", a caror programa urma în general programa occidentala dezvoltata în primul rînd de iezuiti, programa trecuta aici prin filiera slavona si neo-greaca.
In timpul domniei lui Petru Schiopul (1574-1577; 1578-1579), "omul boierilor si al bisericii"(1), misionarii catolici iezuiti si franciscani veniti din Italia sau Transilvania au putut sa înceapa o noua si fructuasa perioada de activitate pastorala si didactica printre credinciosii catolici ai Moldovei. Levantinul catolic Bartolomeo Brutti, marele postelnic al domnitorului, ce-si trimisese fiul la Roma pentru ca sa studieze, reuseste sa aduca la Iasi un grup de iezuiti care trebuiau sa se ocupe cu învatamîntul în rîndul copiilor catolici de aici. In anul 1588 deja se punea problema înfiintarii unuii seminar catolic în capitala Moldovei(2). Din lipsa de fonduri, acest proiect nu a fost dus la îndeplinire, desi unul dintre misionari, polonezul Stanislaw Warszewiecki, ajunsese chiar sa ceara ajutorul papei(3).
In timpul lui Vasile Lupu (1634-1653) în Iasi existau mai multe scoli, între care, datorita nivelului înalt al cunostintelor predate, se distingea scoala catolica, frecventata nu numai de copiii familiilor catolice, ci si de fiii boierilor(4). De fapt, si multi dintre boieri se formasera în colegiile iezuitilor din Kamenec-Podolskij (Ucraina) si Lwow(5). In scoala catolica, ca si în celelalte existente în oras, se învata doar scrierea si citirea(6). In anii 1646 si cel urmator, multe din aceste scoli au cazut prada incendiilor ce au devastat orasul(7). Existau si alte scoli, peste 20 la numar, în care se învata limba slavona, limba folosita atît în bisericile ortodoxe si în cancelaria domneasca, ca si în celelalte sectoare ale administratiei locale. Misionarul Marco Bandini, în vizita sa facuta în Moldova între anii 1646-1647, le numeste scoli "rutene"(8).
Am mentionat deja acel curent de renastere culturala si religioasa prezent în Moldova acestor timpuri. Acum, aceasta tara se va bucura de prezenta si activitatea a doua personalitati care vor aduce o contributie deosebita la dezvoltarea intelectuala moldoveneasca. Acestea sînt mitropolitul Varlaam, candidat în 1639 la scaunul patriarhal al Constantinopolului, si domniturul Vasile Lupu.
Mitropolitul Varlaam si domnitorul Vasile Lupu (1653), doi buni prieteni, încep reforma culturala în Moldova. In timpul lor, în Iasi se construieste biserica Trei Ierarhi, o scoala si o tipografie.
Inca de la începutul domniei sale, Vasile Lupu a încercat sa construiasca o biserica, mai frumoasa si mai scumpa decît toate celelalte existente. Si-a îndeplinit acest ideal prin construirea bisericii amintite, lînga care s-a zidit o manastire cu acelasi nume. Constructia acesteia din urma s-a facut pe terenul bisericii catolice, teren luat cu forta de la aceasta. Acum, pe acest loc se afla gardul care despare curtea bisericii de strada învecinata cu biserica catolica. Pe aceasta strada sa gasea atunci o parte a vechiului cimitir catolic.
Dupa ridicarea bisericii si a manastirii, Vasile si Varlaam au întemeiat Scoala de la Trei Ierarhi, conform modelului scolii din Kiev a lui Petru Movila, scoala cunoscuta de Varlaam în timpul vizitei facute acestuia. Idealul lui Vasile Lupu era ca în noua scoala sa se predea nu numai în greceste si slavona, ci si în limba latina, intentionînd astfel sa regenereze Moldova prin cele trei culturi: greaca, slavona si latina. In acest scop a permis venirea iezuitilor din Ardeal. Impreuna cu arhiepiscopul Marco Bandini, în vizita prin Moldova, le-a încredintat acestora pastorirea catolicilor din capitala Moldovei(9). In intentia domnitorului, iezuitii trebuiau sa activeze si în scoala sa: "Principele Vasile a lucrat si a cheltuit foarte mult pentru a introduce studiul literelor latine în Moldova; dar toate eforturile sale au ramas zadarnice"(10). Aceasta din cauza conducerii bisericesti grecesti si slavone a scolii care nu putea concepe si accepta o astfel de noutate în învatamînt. Probabil, conducerea scolii gîndea ca prin introducerea limbii si culturii latine ar face o concesie si o favoare neadmisa catolicismului, nedîndu-si seama, sau neacceptînd faptul ca limba latina corespundea structural limbii vorbite de popor. Mentionam ca la Kiev se preda limba si cultura literara latina.
Scoala se afla într-o casa din "Ulita Ciubotareasca", casa cumparata de Vasile Lupu de la un boier cu 200 de lei, iar aceasta Ulita Ciubotareasca era lînga "helesteul Bahluiului"(11). Profesorii erau veniti din Kiev. Toti posedau o cultura bizantina pe care au predat-o aici în formele culturale a...