Manastiri din judetul Suceava
Manastirea Putna
Biserica manastirii Putna, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este prima dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. Lucrarile de constructie a manastirii ce urma sa fie necropola domneasca, au început la 10 iulie 1466 si s-au încheiat în 1469, iar în 1481 erau finalizate fortificatiile de incinta. Lacasul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui puternic incendiu, pradat în doua rânduri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur din 1739 a contribuit si mai mult la ruinarea manastirii. Biserica necropola din mijlocul incintei are dimensiuni neobisnuit de mari pentru acea vreme. Zidurile sunt din piatra bruta legata cu mortar, sprijinite de 12 contraforti. Turla este înalta si bine proportionata, cu tamburul în stil baroc, pe o baza stelara, împodobita cu coloane rasucite si capitaluri corintice. În pronaos se afla mormintele lui Bogdan al III- lea mort la 1517, a surorii acestuia Maria (m.1518), al Mariei, sotia lui Petru Rares (m.1529) si al lui Stefanita Voda (m.1527). În partea de sud a gropnitei, se afla mormântul lui Stefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmura alba. Sarcofagul are minunate motive ornamentale de o înalta valoare artistica. Piatra tombala, din marmura alba, are o bordura exterioara realizata dintr-o împletitura de frunze de stejar, urmata de o pisanie. Lânga mormântul domnitorului, se afla cel al sotiei sale Maria Voichita, decedata în 1511. În partea de nord a gropnitei se afla mormântul Mariei de Mangop, cea de a doua sotie a domnitorului (m.1476) si al fiilor marelui domnitor, Bogdan si Petru. Asezamântul de la Putna si-a câstigat un binemeritat renume si datorita inestimabilelor valori artistice (broderii, tesaturi, manuscrise împodobite si ferecate în aur si argint, icoane, obiecte de cult), care se gasesc în muzeul amenajat în incinta manastirii.
Manastirea Sucevita
În vremurile tulburi, pline de nesiguranta si amenintare, de la sfârsitul secolului al XVI-lea, Sucevita a fost construita ca o adevarata manastire - cetate, cu masive ziduri de incinta si cu puternice turnuri de aparare, destinata a fi necropola, stralucita ctitorie voievodala, adevarat blazon al familiei Movila. Constructia a fost finalizata la 9 iunie 1591. Biserica manastirii cu hramul "Învierea Domnului", având planul moldovenesc treflat, resimte puternic traditia bizantina a artei locale. Pictura are o serie de trasaturi noi, atât în conceptia iconografica, cât si în compozitie si desen. Sucevita reprezinta un adevarat "testament al artei moldovenesti". Cei doi pictori ai Sucevitei, Ioan si Sofronie, formati la scoala de miniaturisti ai lui Anastasie Crimca, au aplicat la pictura bisericii canoanele specifice miniaturii si iconografiei. Îmbinarea culorilor, predominante fiind verdele crud metalic si rosu sângeriu, creeaza impresia unei uriase pagini de carte miniata. Specific la Sucevita, este caracterul narativ al picturilor, ceea ce a facut ca unitatea ansamblului sa fie farâmitata într-o multime de mici tablouri, fiecare cu personalitatea lui artistica. Printre cele mai reprezentative teme prezente în pictura exterioara a Sucevitei se afla Arborele lui Ieseu, Scara lui Ioan Climax în care este redata lupta dintre bine si rau, Friza profetilor si filozofilor antichitatii, între care regasim pe David si Solomon, Homer, Sofocle, Aristotel. Pictura Sucevitei este cel mai complex ansamblu iconografic dintre bisericile feudale din Moldova. Tabloul votiv din naos, îl prezinta pe ctitor, domnitorul Ieremia Movila, împreuna cu familia. Muzeul manastirii, situat în fostele case domnesti, adaposteste capodopere de o exceptionala valoare ale artei medievale bisericesti.
Manastirea Moldovita
Ctitorie din 1532 a domnitorului Petru Rares. Zidul de incinta închide un patrulater cu latura de 40 m, grosimea 1,20 m si înaltimea de 6 m. În coltul de nord - vest se afla clisiarnita, construita la începutul secolului al XVII - lea. Este una dintre putinele locuinte moldovenesti din secolul XVI-XVII, fiind construita între 1610-1612 de Efrem, egumenul Moldovitei. Biserica cu hramul "Buna Vestire", continua conceptia constructiva, deplin cristalizata de artistii epocii de stralucire a lui Stefan cel Mare, aducând ca elemente specifice epocii raresiene, dimensiunile marite, tendinta de înaltare si sveltete. Elemente tipice goticului târziu transilvanean dovedesc ca la constructie au participat mesteri pietrari transilvaneni. Pictura Moldovitei realizata la 5 ani dupa ridicarea bisericii, reprezinta, alaturi de pictura Voronetului, un exceptional document artistic al epocii de mare stralucire spirituala a lui Petru Rares. Tendinta de umanizare a figurilor divine, prezenta simtamintelor profund omenesti în multe din scenele ciclului evanghelic, sunt trasaturi proprii minunatelor fresce care si-au pastrat nealterate prospetimea si stralucirea culorilor. Pictura interioa...