MARTURII ARHEOLOGICE DESPRE RASPANDIREA CRESTINISMULUI
IN NORDUL DUNARII IN SECOLELE III-IV




Contextul politic

a doua jumatate a sec. III – criza in imperiul roman => provincia Dacia – parasita de oamenii de afaceri , de negustori , de stapanii de sclavi
271-175 – retragerea oficiala a armatei si administratiei romane in sudul Dunarii = > noua provincie Dacia Aureliana
in Dacia nord – dunareana – populatii migratoare : goti, huni, gepizi, avari
sfarsitul sce. VI – sec. X = slavii
teoria lui Robert Roesler : Dacia a fost complet evacuata de locitori in 271- 275 , iar poporul roman s-a format undeva in sudul Dunarii , de unde ar fi imigrat ( sau “remigrat” ) in teritoriul de azi al Romaniei
in aceasta teorie – contraziceri in privinta locului de formare a poporului roman si a momentului istoric in care ar fi avut loc “remigrarea” pe teritoriile nord – dunarene
teoria originii carpato-balcanice sau a continuitatii respinge teza roesleriana


Argumentele teoriei continuitatii

populatia saraca nu ar fi plecat in sudul Dunarii datorita regimului fiscal excesiv din imperiu
cei ce marturiseau credinta crestina nu ar fi trecut intre granitele imperiului caci crestinismul era considerat “ religio illicita” ( pana in 313)
271-275 provincia Dacia era puternic romanizata
popoarele migratoare atrageau populatia autohtona de agricultori si pastori , care le asigura mijloace de trai
exista totusi un permanent schimb de populatie intre nordul si sudul Dunarii
nici un izvor nu aminteste de vreo imigrare sau remigrare a romanilor din Peninsula Balcanica in nordul Dunarii , in sec. IX-XIII
la Sarmisegetuza , Apulum , Porolissum – urme ale vietii populare
s-au descoperit asezari satesti cu inventar agricol si mestesugaresc , vase care patreaza forma si ornamentatia ceramicii dacice

Descoperiri arheologice paleocrestine in Transilvania

descoperirile arheologice dovedesc existenta unei vieti in continuare in localitati din Transilvania
Sarmisegetuza – urme arheologice din sec.