Monahismul crestin

În cele trei secole dupa Inaltarea la ceruri a Mantuitorului Iisus Hristos, crestinii vroiau sa se apropie cat mai mult de modelul vietii oferit de catre Mantuitor si Sfintii Apostoli.
In manastiri viata calugarilor se bazeaza pe rugaciune, post si munca. Viata monahilor poate fi de doua feluri:
-pustnici
-in manastiri de obste
Din cauza persecutiilor facute de catre pagani (oameni ce persecutau crestinii) unii oameni s-au retras in locuri pustii unde isi petreceau viata in post si rugaciune. Din aceste motive s-a intemeiat monahismul, iar acei pustniici au devenit monahi.
In acele locuri nestiute de om dar cunoscute de Dumnezeu, fiecare se roaga si pentru el dar si pentru toti oamenii de pe pamant.
In fruntea unei manastiri se afla un conducator numit egumen sau staret.
In Rasarit organizatorul vietii monahale a fost Sfantul Antonie cel Mare.
Pentru ca un crestin sa devina monah trebuie in primul rand s-a creada in Dumnezeu si sa indeplineasca voturile monahale infiintate de catre Sfantul Antonie cel Mare. Voturile monahale sunt:
-FECIORIA;
-ASCULTARE FATA DE STARET;
-SARACIA DE BUNAVOIE.
Centrul vietii monahale Ortodoxe este Muntele Athos. Acolo nu are voie sa calce picior de femeie, deorece barbatii din incinta muntelui sa nu fie ispititi. In acel loc exista sapte pusnici care umbla mai mul goi si se hranesc cu tot ce gasesc in afara de carne. Daca unul dintre ei moare atunci Dumnezeu gaseste alt calugar care sa-i ia locul. Se spune ca atunci cand acei sapte pustnici nu vor mai avea inlocuitori atunci va fi sfarsitul monahismului.
Multe dintre tarile ortodoxe detin manastiri pe Muntele Athos,cum ar fi pentru Romani manastirea Cutlumus, pentru Sarbi manastirea Hilandar, pentru Rusi manastirea Russikon, pentru Bulgari manastirea Zograful, pentru Georgia mana