PASTELE
Sãrbãtorile la Români


Cea mai mare, mai insemnata, mai sfanta si mai imbucuratoare sarbatoare de peste an, dupa spusele romanilor de pretutindeni, e sarbatoarea Pastelor, Pastele sau Invierea Domnului, pentru ca in aceasta zi “Hristos a inviat din morti cu moartea pre moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le”, iar pre cei vii rascumparandu-i de sub jugul pacatului si impacandu-l cu Dumnezeu. Ea cade totdeauna la inceputul primaverii, anotimpul cel mai frumos si mai placut, cand toate in natura invie. Romanii asteapta sarbatoarea aceasta, dupa un post indelungat, cu mare dor si bucurie, si cauta in acelasi timp ca locuintele lor sa fie curate si cu toate pregatirile facute in cea mai buna randuiala .
Barbatii care pana in Joia mare din Saptamana Patimilor lucreaza de regula la camp, din ziua aceasta raman acasa ca sa o curete si sa se ingrijeasca de ea, repara gardurile, ara gradina, junghie mieii de Paste si aduna cele trebuincioase sarbatorii.
Femeile, tot din Joia mare sau cu cateva zile inainte incep a deretica prin case, a varui, a spala, a rosi ouale, a coace pasca si alte copturi.
Fetele cele mari precum si multe neveste tinere incep a coase cate o camasa noua precum si alte haine, ca fiecare sa aiba pentru ziua de Paste, macar o camasa noua.
Fiecare are partea sa de ocupatie si grija, fiecare cauta a nu ramane in urma altora, iar sfintele Paste sa-l surprinda ca pe un neom intre oameni.
Cea mai insemnata coptura pe care o mananca romanii in decursul sarbatorii Pastelor este pasca, pascuta.
Dupa o legenda din Bucovina pasca se face, pentru ca Iisus inainte de a fi prins si rastignit pe cruce, zice invataceilor sai, ca pana atunci au mancat cu toti copturi nedospite si nesarate adica turte sau azime, de acum inainte vor manca copturi dospite si sarate care se vor numi paste.
Pasca se face dintr-un aluat bine dospit in care se pune sare si lapte dulce. Forma este rotunda, grosimea e cel mult de un lat de deget cu impletituri (s