PRAZNICELE ÎMPARATESTI
Pe lânga duminica, exista urmatoarele zile de sarbatoare ale Bisericii Crestine: praznicele împaratesti, sarbatorile în cinstea Feciorii Maria si zilele de pomenire a sfintilor care s-au bucurat în practica Bisericii de o mai mare popularitate. Praznicele împaratesti, în numar de 10, sunt acele sarbatori care stau în legatura directa cu una dintre persoanele Sfintei Treimi. Cele mai multe îl au în centru pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cea de a doua persoana a Sfintei Treimi.

PASTELE
Pastele este cea mai mare sarbatoare crestina. Ea se întinde pe durata a trei zile si comemoreaza învierea din morti a lui Iisus Hristos. Sarbatoarea propriu-zisa a Învierii este precedata de un post de sapte saptamâni, în ultima dintre ele comemorân-du-se Cine Cea de Taina, vinderea lui Hristos, patimile si moartea sa pe cruce. Alaturi de Duminica si de Ziua Cincizecimii, Pastele este cea mai veche sarbatoare crestina. În primele secole, de Paste primea botezul catehumenii, care ramâneau apoi îmbracati timp de o saptamâna în hainele albe din ziua botezului, motiv pentru care sptamâna de dupa Paste a fost numita Saptamâna Luminata. În epoca noastra, cei mai multi dintre crestinii ortodoxi se spovedesc si se împartasesc în ziua de Pasti. Evreii comemorau si comemoreaza, de Pasti, iesirea din robia egipteana si Traversarea Marii Rosii. Ei serbeaza Pastele în fiecare an la 14 nisan din calendarul lor lunar, data care în acelasi calendar coincide cu echinoctiul de primavara. Pastele evreilor din anul 33 a coincis cu patimile, moartea si învierea lui Hristos. Din acest motiv, ziua învierii – trecea firii umane de la moarte la viata, din robia pacatului în robia harului – s-a numit în crestinism Paste.
Sarbatoarea pastelui marcheaza în cadrul anului liturghic doua mari perioade: una de zece saptamâni înainte de data pastelui (perioada triodului) în care crestinul se pregateste în vedere praznicului Învierii si alta de opt saptamânii în care cultul