VIATA

Sfântul Vasile cel Mare se naste în anul 330 într-o familie evlavioasa la Cezareea Capadocsiei. Pe mama sa o chema Emilia, iar pe tatal sau Vasile. A facut parte dintr-o familie cu 10 copii, dintre care 3 vor deveni episcopi: Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigorie de Nyssa si Sf. Petru de Sevasta. Cinci dintre ei vor deveni monahi: cei 3 episcopi, Macrina cea Tânara si Naocratios; iar 6 vor deveni sfinti: cei 3 episcopi, Macrina cea Tânara, Macrina ce Batrâna(bunica Sf. Vasile) si Emilia(mama Sf. Vasile). Macrina cea batrâna a fost ucenica Sf. Grigorie Taumaturgul.
Vasile primeste prima învatatura în casa parinteasca. Dupa aceea studiaza la Cezareea Capadocsiei si Atena. A avut profesori vestiti: pe Libaniu, Proheresiu si Himeriu. Încheaga o prietenie vestita cu Sf. Grigorie de Nazianz. Viata lor studenteasca e un model pentru teologii de totdeauna. Cunosteau doar doua drumuri: al scolii si al Bisericii. S-a întors în patrie pe la anul 355. A profesat câtva timp retorica, dar a fost câstigat pentru misiunea bisericeasca de sora sa, Macrina. A renuntat la lume si a intrat în monahism dupa ce a fost botezat. A facut o prima împartire a averii sale la saraci. A calatorit pentru cunoasterea monahismului în Siria, Palestina, Egipt si Mesopotamia. S-a întors hotarât sa organizeze viata monahala dupa criteriul obstei. Pentru acest scop l-a chemat pe Sf. Grigorie Teologul la manastirea înfiintata de el in Pont, pe malul râului Iris, nu departe de satul Annesi. Aici el îmbina munca manuala cu rugaciunea si cu râvna calda intelectuala. Aici a scris el Regulile vietii monahale(Regulile mari si mici) si a pus bazele Filocaliei cu Sf. Grigorie.
În curând, a fost chemat de episcopul Eusebiu si hirotonit preot în 364, spre a i se încredinta pastoratia episcopiei. Dupa un conflict trecator cu episcopul, se împaca cu acesta. În 368, cu prilejiul unei mari foamete, Sf. Vasile a organizat admirabil asistenta sociala si a facut a doua împartire a averii sale saracilor. În