Alexandru Lapusneanu
de Costache Negruzzi
Negruzzi este creatorul nuvelei istorice românesti. Nuvela Alexandru Lapusneanul a fost publicata în primul numar al revistei Dacia Literara în anul 1840. Nuvela lui Negruzzi este o capodopera, o culme neîntrecuta pâna în prezent.
Adevar si fictiune: în scrierea acestei nuvele Negruzzi s-a inspirat din scieri vechi, mai ales din cronica lui Grigore Ureche. De aici a luat informatia despre întoarcerea lui Lapusneanul împotriva dorintei marilor boieri si episodul uciderii celor 47 de boieri. Cercetarile recente pun în lumina faptul ca Lapusneanul nici nu a fost un domn atât de crud; în realiate nici nu au omorât 47 de boieri si ca mai aspra era sotia sa. Vinovat de acesta deformare este însa cronicarul Ureche. Important însa este, ca pornind de la sumare date istorice, Negruzzi -prin talentul si imaginatia sa- a reusit sa creeze o fictiune credibila.
Nuvela înfatiseaza întâmplari din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul. Este o perioada framântata, tensionata din istoria Moldovei, din cauza luptelor pentru putere.
Structura nuvelei: nuvela este alcatuita din patru parti, fiecare având un moto semnificativ.
1. Daca voi nu ma vreti, eu va vreu! - ilustreaza hotarârea lui Lapusneanul de a ocupa tronul împotriva dorintei marilor boieri
2. Ai sa dai sama, doamna! - sunt cuvintele rostite de vaduva unui boier si adresate doamnei Ruxandra, ca o amenintare pentru crimele înfaptuite de sotul ei
3. Capul lui Motoc vrem! - exprima nemultumirea poporului din cauza numeroaselor dari si din cauza asupririi boieresti
4. De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu! - sunt cuvintele lui Lapusneanul, care, revenit la realitate, îi ameninta pe cei care voiau sa-l calugareasca.
Nuvela are o compozitie echilibrata si a fost asemanata cu a celor patru acte ale unei drame. Astfel expozitia o reprezinta sosirea lui Lapusneanul în Moldova, intriga: actiunile domnitorului îndreptate împotriva marilor boieri, punctul culminant: uciderea celor 47 de boieri si a lui Motoc, iar deznodamântul este moartea lui Lapusneanul.
Alexandru Lapusneanul este un personaj complex, alcatuit din lumini si umbre, asemenea oamenilor adevarati. Cruzimea domnitorului este motivata istoric si psihologic: el îi pedepseste pe marii boieri, care îsi doreau puterea si pentru ca îl tradasera în prima domnie. Scopul politicii sale este centralizarea puterii în mâinile domnitorului împotriva tendintelor marii boierimi. Cuvintele lui Lapusneanul sunt memorabile, exprimând hotarâre si o vointa de fier.
Chiar de la început domnitorul dovedeste vederi progresiste, înaintate, raspunzând boierilor: Voi mulgeti laptele tarii, dar a venit vremea sa mulg si eu pre voi!
Pentru a se razbuna, domnitorul se preface, simuleaza împacarea cu marii boieri. De asemenea si-l apropie pe Motoc. Totusi violenta si cruzimea lui depasesc la un moment dat limitele normalului în scena uciderii boierilor si a alcatuirii piramidei de capete. În caracterizarea personajului Negruzzi noteaza gesturi, mimica, comportarea, replica: -Bine ati venit boieri, zise Lapusneanul, silindu-se a zâmbi…; …raspunse Lapusneanul, a carui ochi scânteiara ca un fulger…
Si celelalte personaje sunt bine caracterizate (siretenia mitropolitului, care îi sugereaza doamnei Ruxandra sa-si otraveasca sotul, fara ca el sa se implice).
Pentru prima oara în literatura româna Negruzzi caracterizeaza personajul colectiv: multimea adunata sub zidurile palatului.
...