Padurea Spânzuratilor - Caracterizarea lui Apostol Bologa
Este prototipul generatiei de intelectuali ardeleni siliti într-un anumit context social-politic sa lupte sub steag dusman. Autorul însasi a precizat ca a vrut ca Apostol Bologa sa reprezinte sovairile generatiei sale. Sinteza de realism social si psihologie romanul proiecteaza eroul în conditiile tragice ale omului aflat în situatii limita. El cautîndu-se pe sine parcurge un destin tragic.
Nicolae Manolescu arata ca drama lui Apostol Bologa izvoreste din nevoia de optiune personala si neputinta de a rezista unor imperative exterioare constiintei.
De la începutul romanului personajul se autocaracterizeaza: „eu însumi desi sunt o fire excesiv de sovaitoare de data aceasta am constiinta pe deplin împacata, absolut pe deplin”. Îi vorbeste lui Klapka despre fapta lui Svoboda ca despre o crima: „a fost prins tocmai cînd a vrut sa treaca la dusman înarmat cu harti si planuri”. Ca membru al Curtii Martiale îl va condamna si va participa la executie.
Cuvintele datorie, ordine, lege sunt mereu pe buzele lui Apostol. Luptator pe diferite fronturi din Galitia si Italia se comporta vitejeste savîrsind acte de bravura pentru care pirmeste decoratii si este numit membru al Curtii Martiale. Orgolios si ambitios Bologa se înroleaza voluntar în armata dorind sa-i demonstreze Martei ca este si el capabil de fapte eroice. În timpul studiilor la Budapesta se contureaza conceptia lui de viata crezînd atunci ca razboiul este „adevaratul generator de energie” si ca „fiecare trebuie sa ne facem datoria fata de stat”.
Curînd aceasta conceptie de viata se prabuseste caci îsi da seama ca ea n-a izvorît din libera alegere ci i-a fost impusa de o anumita conjuctura. În acest moment se declanseaza drama lui Apostol cauzata în primul rînd de opozitia ce apare între constiinta umana si imperativul datoriei exterioare. Autorul examineaza minutios cele trei ipostaze sociale si morale în care e silit sa traiasca eroul în raport cu statul, natiunea si patria.
Bologa se autodescopera cînd îsi da seama ca a fost martor implicat al executarii unui om. Îl obsedeaza privirea lui Svoboda, simte ca „flacara din ochii comandantului” i-se prelinge în inima ca o imputare dureroasa. Îl fascineaza privirea „dispretuitoare de moarte si înfrumusetata de o iubire uriasa”. Din replicile date lui Klapka rezulta dorinta eroului de a-si întari convingerea ca a procedat corect. Conceptia de viata a lui Bologa se schimba. El va evada din aria eroismului adolescentin din sfera primei iubiri. El nu mai este orgoliosul locotonent din armata austro-ungara.
Privind spre trecut el îsi spune „pîna azi am fost un alt om, imi face impresia cînd ma uit înapoi c-am purtat în mine viata unui strain”.
Trezirea sentimentului national îl face sa descopere ce înseamna o existenta plina de sens cum a fost cea a tatalui sau si sa actioneze dupa cum îl îndruma el: „ca barbat sa-ti faci datoria, si sa nu uiti niciodata ca esti român”. Reactiile lui sunt acum generate de constiinta nationala. Discutia cu Klapka dovedeste ca Bologa a hotarît sa dezerteze daca va trebui sa lupte în Ardeal. Nu poate dezerta deoarece are loc un atac, este ranit si dupa o perioada de spitalizare va merge acasa unde rupe logodna cu Maria. Îl roaga pe Karg sa nu fie trimis pe frontul din Ardeal dar acesta îl refuza. Este numit la un birou de munitii, se logodeste cu Ilona si are revelatia adevaratei iubiri. Cînd este numit în juriul Curtii Martiale ca sa judece niste tarani români el dezerteaza fara a lua masuri de precautie. Este prins de Varga, judecat de Tribunalul Militar si condamnat la moarte prin spînzuratoare.
Finalul romanului construit în dimensiunile spatiului mioritic adecvat trecerii în nefiinta este o adevarata transcedere cosmica: „Ridica ochii spre cerul tintuit cu putine stele întîrziate. Crestele muntilor se desemnau pe cer ca un ferastrau urias cu dintii tociti. Drept în fata lucea tainic Luceafarul vestind rasaritul soarelui. Apostol îsi potrivi singur streagul cu ochii însetati de lumina rasaritului.”.
Apostol Bologa moare ca un erou. El întruchipeaza setea de libertate a popoarelor subjugate din imperiul Austro-Ungar.
REFERAT REALIZAT DE: CONSTANTINESCU OCTAVIAN
...