Aria tematica


G.C. va continua in contextual literaturii romane interbelice seria personalitatilor de tip encyclopedic, universal inceputa de D.Cantemir si continuata de B.P.hasdeu si N.Iorga. Este un spirit renascentist de vast orizont cultural de o vie imaginatie creatoare, cu o putere de sinteza extraordinara, un admirabil professor cu o inalta constiinta culturala este deopotriva critic si istoric literar, eseist, poet, dramaturg, romancier, comparat adesea cu Balzac si tolstoi.
Ca romancier, G.C. descinde in filiatie de Ion Ghica si N.Filimon, tipul firesc de roman fiind cel obiectiv, dupa cum remarca Paul Georgescu. La aparitia Enigmei Otliei in anul 1938, romanul ca specie, avusese o evolutie extreme de rapida, dominand literature romana interbelica. Liviu Rebreanu deschisese drumul romanului romanesc prin Ion in 1920 impunand tipul obiectiv.
S-a observat ca aceasta perioada a fost deosebit de fertile pt literatura romana, afirmandu-se noi creatii literare prin care se sintetizeaza si se integreaza valoric in cunostinta universala: “Ion” 1920, “Padurea Spanzuratilor” , “Baltagul” de M.Sadoveanu 1933, “Patul lui Procust” de Camil petrescu, (1930)Intaia noapte de dragoste intaia de razboi, (1935-1942) – Fratii jderi.
Aria tematica a romanului romanesc s-a largit substancial: prin ion se afirmase stilul obiectiv, romanul fresca la fel ca si in rascoala, M.Sadoveanu intemeiaza creatia histórica apon camil Petrescu si hortensia Papad Bengescu pun bazele romanului Modern mutand tehnica de la sat la oras, adoptand noi tehnici narative sub influenza unor scriitori ca Marcel Proust si Andre Gide.
Enigma Otiliei (1938) cel de-al 2-lea roman al lui G.C dupa cartea nunti constituie o revenire la formula obiectiva la metida balzaciana. In epoca exista o controversa teoretica intre sustinatorii romanului tradicional de factura balzaciana si cei ai formulei moderne (C.petrescu) . Vrand sa demonstreze ca formula balzaciana este cea mai potrivita pentru lit.rom. si ca a