ATRIBUTIVA
(AT)
DEFINITIA: propozitia subordonata care la nivelul frazei indeplineste rol de At al unui substantiv sau substitut al substantivului din propozitia regenta.
Exemplu:
“… am facut o greseala / care nu se mai întoarce.” (P. Ispirescu)
care greseala? – care nu se mai intoarce
REGENT:
substantive:
ex. : Turcii nu taie decât capetele / care se pleaca. Spunea povesti / care fascinau pe oricine.
pronume:
Sunt aproape iertati aceia / care marturisesc. Luati-o înainte voi, care cunoasteti drumul.
numeral:
ex.: I-am prins pe cei doi / care au furat.
CONECTIVE:
conjuctii subordonatoare: ca, sa , daca, de, ca sa
ex. : Nu si-a pus niciodata întrebarea / daca fiecare lucru are un rost. A simtit nevoia / sa-i multumeasca.
Maria traia cu o nadejde veche: / sa dea acel loc nepotilor… Aveam avantajul / ca stiam précis .
pronume relative: care , cine, ce, cît, al de, ceea ce
ex. : A început o poveste despre toate / câte s-au întâmplat. Îl uimeste / ceea ce s-a îmtâmplat. Vine flacaul / al de îl cunosti.
adverbe relative: cum, unde,când.cum,cât (cu sau fara prepozitie)
Ex.: Dupa felul [în care vorbea] mi-am dat seama ca minte. Pastrez în minte clipa / când am descoperit adevarul.
TOPICA / PUNCTUATIE
AT sta de obicei dupa regenta.
Ex.: Spui vorbe /care ma dor.
2. AT poate fi intercalata în regenta
Ex.: Florile [al caror parfum îl simti] sunt niste frezii albe.
“Vântul [pe care îl lasa în urma] îndoia stejarii, frângându-i ca pe niste nuiele.”
(B. Stefanescu- Delavrancea)
Obs.: în regenta pot fi intercalate 2 sau mai multe AT (coordonate sau nu ):
Ex.: “Forta vitala a acestor pamânturi [carora localnicii le spun “Balta”, / si asupra carora navalesc taranii cu plugurile –] e de cea mai pura esenta cosmica.” (G. Bogza)
“ Gândul ca vântul cel nevazut [care nu cunoaste hotare, nici stavila, ] ca sufletul acesta viu si liber[ care rataceste în voie… ] astfel ratacea si el.” 1/
regenta poate avea 2 sau mai multe AT coordonate:
ex.: “ Si tot acum treizeci-patruzeci de ani, s-au gasit câtiva carturari, / care s-au dus în Celei / si (care) au dat cu târnacopul în masivul ruinelor…”/ (G. Galaction)
obs.: AT2 si AT3 determina acelasi cuvânt (carturari) si de aceea conectivul poate fi folosit înaintea fiecarei AT sau o singura data, înaintea celeilalte AT fiind subînteles.
AT determinativa ( care aduce o precizare necesara regentului) nu se izoleaza prin
virgula de regenta.
Ex.:
1*. Iata persoana în care poti avea încredere.
2*. “Aici lânga Iablanicioara, l-a ajuns într-o zi vestea ca Alexandru Sutu a murit.” (G. Galaction)
3*. “ Fabula cu care-ncepem tine locul de prefata…” (T. Arghezi)
4*. Se afla o priveliste … cum nu e alt ape lume. (M. Sadoveanu)
obs. :
în ex.1*, 2*. 3* AT aduce o precizare necesara pentru IDENTIFICAREA obiectului denumit (persoana, vestea, fabula);
în ex.4* AT are rolul de a CALIFICA obiectul denumit (priveliste);
AT determinative de identificare / calificare nu se despart niciodata de regent prin virgula si sunt introduce de obicei prin conjunctii subordonatoare si pronume relative în D (cui), dar pot fi introduce si de pronume relative sau adverbe relative.
AT explicativa (aduce o precizare suplimentara regentului) se izoleaza prin virgula de regenta ei.
Ex.: Romanul “Neamul Soimarestilor” , care urmareste evolutia personajului Tudor Soimaru, este o descriere prin excelenta istorica.
Obs.: AT explicativa are în vorbire o intionatie mai joasa decât regenta si de aceea se izoleaza prin pauza , iar în scris prin virgule. Daca AT explicativa este intercalata în regenta , ea se pune între virgule sau linii de pauza.
Ex.: “Sa trecem putin la muntii dinspre apus, a caror origine este vulcanica.” (G. Bogza)
“Vederea acestei lupte, care I se paruse cumplit de crâncena, atât îl miscase, incât a povestit-o si altora.
Obs. : AT izolate determina de obicei un substantive propriu sau un pronume personal/ posesiv.
...