Baltagul de Mihail Sadoveanu
M. Sadoveanu ne-a ales o opera vasta cu o tematica diversa: viata celor multi si necajiti. Aparut în 1930, romanul Baltagul reda monografia satului moldovenesc la începutul secolului XX. Acest roman preia nucleul epic al baladei Miorita, pe care-l transforma într-o naratiune densa, cu 16 capitole, având în centrul ei tema cautarii si a cunoasterii adevarului.
I
Romanul debuteaza cu o povestire parabolica. Actiunea e localizata în Moldova, M-tii Tacaului, satul Magura; în care locuiesta Vitoria Lipan. Nechifor Lipan, sotul Vitoriei, plecase, toamna , la Dorna sa cumpere niste oi si nu revenise la timp. Fiul sau, Gheorghita, era plecat cu turmele la apa Jijiei,, iar acsa ramasesera Vitoria si Minodora, fiica acesteia, care avea o relatie de dragoste cu fiul dascalului din sat.În somn femeia are un semn rau despre soarta sotului: îl vede “calare, cu spatele întors catra ea, trcând spre asfintit o revarsare de ape”.
II
Se produce un alt semn: cocosul cânta pe prispa casei întors înafara, un semn de plecare, spuse Vitoria. Mama îsi anunta fiica de intentia de a o casatori cu “un romîn asezat cu casa noua si cu oi în munte”.
III
Vitoria se adreseaza parintelui Daniil pentru sfat, iar preotul o îndeamna sa astepte, caci el crede ca sotul ei întârzie dintr-o pricina oarecare. La aceasta, femeia spune ca Nechifor “poate zabovi o zi ori doua, cu lautari si cu petrecere, ca un barbat ce se afla; însa dupa aceea vine la salasul lui”.
IV
Sotia încearca sa afle ceva despre cel disparut cu ajutorul babei Maranda, vrajitoarea satului. Batrâna îi ghicestte în carti: “una cu ochi verzi si cu sprâncene îmbinate” îl retine lânga ea pe barbat, dar Vitoria nu prea crede.
V
Vitoria nu asculta vorbele rautacioase ale batrânelor din sat, si este hotarâta sa-l caute pe disparut oriunde ar fi el. Ea îsi planuieste cu de-amanuntul plecarea, îsi pregateste sufletul, tinând post si rugându-se. De asemenea îsi pregateste casa si îsi gândeste drumul pe care îl va urma.
Dupa boboteaza primul drum îl face la manastirea Bistrita pentru ca Sf. Ana sa-i lumineze mintea si sa-i arate calea pe care s-o urmeze. Arhimandritul o pavatuieste sa mearga la Piatra si sa se adreseze stapânirii pamântesti. “Sfânta Ana are sa puie cuvânt la scaunul Împaratiei cele mari.(…) Du-te la politai si la prefect si spune-le întâmplarea, ca sa faca cercetari."
VI
Vitoria si Gheorghita au plecat de dimineata la Piatra unde au oprit la un han pe care îl cunosteau; acolo au întrebat de prefect. Munteanca i-a povestit prefectului ca sotul ei plecase sa cumpere niste oi de la Dorna si nu s-a mai întors desi trecusera saptezeci si trei de zile. Prefectul o asigura ca o sa cerceteze si ca trebuie sa scrie o plângere (o jalba).
Acasa femeia se ruga de parintele Daniil sa-i faca jalba, iar în jalba îl ruga sa scrie de toate necazurile ei. Ea planuise sa plece la Dorna ca fiul ei, pe Minodora sa o duca la manastirea Varaticului unde e o sora de-a mamei calugarita, iar casa o va lasa pe mâna parintelui Daniil.
La 27 februarie o duse pe fata la manastire iar pe drum îi spuse:
“- Fata, a vorbit ea fara suparare; tu sa nu fii proasta si sa nu te bocesti pe tine. Astazi e o sfânta luni si începem împlinirea hotarârii.”
VII
În 9 martie într-o zi de iarna cu soare parintele Daniil a facut o slujba importanta. Vitoria si Gheorghita au dus la biserica multe daruri.
Dupa ce munteanca ajunse acasa nici nu apuca sa-i dea de mâncare baiatului caci deja la poarta erau preotul Milies, domnul Iordan, negustorul si musterul lui Nechifor, domnul David. Deoarece stateau mai prost cu banii; Lipanii, au trebuit sa vânda niste marfa; cel care o cumpara era negustorul. În acea seara dadu-se o dihanie la vite dar d-l Mitrea rezolva problema. În dimineata urmatoare pregatira cai si baltagul facut de fierarul satului si blagoslovit de preot. “Gheoghita purta aninat în lant,(…),baltagul. Vitoria potrivise si legase pusca cea scurta dinapoia tarnitei.”
VIII
Gheoghita, Vitoria si negustorul David planuiau drumul pâna Vatra Dornei.
În drumul lor facura un popas pe malul Bistritei lânga o toplita; de acolo au pornit de-a lungul Bistritei pâna ce i-a prins noaptea lânga un han la Donea. Acolo munteanca se preface ca-l cauta pe Lipan pentru niste bani si afla ca acesta nu a mai fost va...