BALTAGUL
Povestire :
Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai mari prozatori din literatura romana care a abordat o diversitate de specii: nuvela, povestirea, romanul. Acesta este o opera epica in proza, preponderant narativa, cu intindere mai mare decat a schitei sau a nuvelei, cu actiune complexa si cumplicata ce se desfasoara pe mai multe planuri narrative, cu conflicte puternice si cu numoeroase personaje oferind o imagine ampla si profunda a vietii.
Romanul Baltagul este una dintre capodoperele sadoveniene si ale prozei romanesti datorita conciziei, dinamismului, actiunii si armoniei compozitiei, fiind scris in numai 17 zile.
Autorul porneste de la balada populara Miorita si ii dezvolta nucleul epic pe parcursul a 16 capitole
Tema centrala a romanului este cautarea si cunoasterea adevarului, iar actiunea se petrece spre sfarsitul secolului al 19-lea si inceputul sec 20.
Titlul romanului este simbolic deoarece baltagul semnifica, deopotriva, atat unealta cu care Nechifor este ucis, cat si instrumentul cu care se face dreptate. Este , cu alte cuvinte, unelata crimei si a pedepsei, satisfacand in aceeasi masura setea de inavutire cat si dorinta de justitie.
Firul epic al romanului este simplu si se poate rezuma usor. Nechifor Lipan, oier instarit din Magura Tracului si sotul Vitoriei Lipan, pleaca la Dormna sa cumpere oi pe care sa le duca apoi la iernat. Ingrijorata ca sotul ei nu mai vine, Vitoria pleaca pe urmele lui pentru a afla ce s-a intamplat. Ea reuseste sa-i descopere pe ucgasii lui Nechifor si sa-i pedepseasca.
Spatiul actiunii este vast si autorul face referire la satul Magura Tarcaului dar si la toate localitatile prin care trece eroina. Itinerarul parcurs de eroina este intortocheat, un adevarat labirint.
Cele 16 capitole ale romanului sunt structurate in trei parti si in momente ale subiectului.
Partea intai este constituita din capitolele 1-6, si cuprinde expozitiunea si intriga romanului, de unde aflam ca, stand singura pe prispa in lumia toamnei si torcand, Vitoria se gandeste la sotul ei acre plecase la Dorna dupa oi de mult timp si nu se intorsese inca. Ei ii trec prin minte anii traiti impreuna, unele fapte si obiceiurile barbatului, precum si realizarile lor de pana atunci printre care si cei 2 copii: Minodora care ramasese acasa cu Vitoria si Gheorghita care se afla la Cristesti, in valea Jijiei cu oile la iernta de unde o instiinteaza pe mama lui ca Nechifor lu ajunsese nici acolo.
Vremea incepe sa se schimbve, se paropie anotimpul rece, iar Vitoria isi pregateste gospodaria pt iarna ingrijorata fiind din ce in ce mai tare de intarzierea neobisnuita sotului ei. De aceea merge la preotul Danila, caruia ii destainuie necazul ei si ii cere sfatul. Singurul lucru cu care preotul o poate ajuta pe Vitoria este sa afac o slujba si sa ii scrie o scrisaore lui Gheorghita din partea ei.
Femeia trece apoi la baba Maranda, vrajitoarea satului, insa nu gaseste nici aici confirmarea visuuli ei, in care Nechifor traverseaza o apa neagra cu spatele la ea si nici alinarea de care are nevoie.
Catre sarbatorile de iarna, Gheorghita se intoarce acasa, iar Vitoria hotaraste, initila sa-l trimita in cautarea celui disparut. Considera apoi ca baiatul are nevoie de experienta ei si decide sa mearga impreuna; insa inainte de aceasta, dupa Boboteaza, face un drum la Manastirea Bistrita unde se roaga la icoana Sfintei Ana si unde staretul o sfatuieste sa mearga la Piatra Neamt pentru a cerceta mai bine disparitia sotului ei.
La Piatra ia legatura cu prefetcul care o indeamna sa scrie o plangere in baza careia sa faca cercetarile, dar neavand mare incredere in autoritati, hotaraste definitiv sa plece impreuna cu Gheorghita in cautarea lui Nechifor Lipan. Aceasta hoatarera econstituie intriga actiunii romanului. Insa inainte de plecare ii face lui Gheorghita un baltag pe acre i-l da preotul danila sa-l sfinteasca, iar pe Minodora o duce la Manastirea Varatec pentru a fi in siguranta.
Partea a doua a romanului este alcatuita din capitolele sapte-noua si constituie desfasurarea actiunii, determinata de hotararea Victoriei, caci asa cum ea insasi marturiseste:”Astazi e o sfanta luni si incepem implinirea hotararii”.
Mai intai mergem la biserica, se impartaseste, duce daruri, apoi vinde o paret din produse hangiului David din Calugareni ca sa faca rost de bani pentru drum, pe care ii lasa in grija preotului Danila pana a doua zi, pentru a nu fi pradata.
Pleaca la drum spre dorna, insotindu-l pe hangiul David si, dupa ce trec Bistrita, fac popasul de seara la Bicaz, la hanul lui Donea, unde afla de trecerea lui Nechifor Lipan, ca a doua zi sa ajunga la Calugareni, la hanul insotitorului lor, unde si innopteaza.
La Farcasa, urmatorul punct al acestui itinerar al cautarii, al adevarului, drumetii il intalnesc pe subprefectii Anastase Bolmez, ca...