Basmul este specia epicii populare si culte în proza de mare întindere în care se nareaza întâmplari reale ce se împletesc cu cele fabuloase. La actiune participa personaje imaginare înzestrate cu puteri supranaturale, ce reprezinta binele si raul, iar în final acesta din urma este învins.
Basmul „Aleodor Împarat” se încadreaza în genul epic, iar ca specie literara este un basm popular, deoarece are autor anonim, el fiind transmis pe cale orala din generatie în generatie. A fost cules de Petre Ispirescu si publicat în volumul „Legendele si basmele românilor” din 1882.
Actiunea are la baza conflictul dintre fortele binelui si ale raului, dintre adevar si minciuna, iar deznodamântul consta totdeauna în triumful valorilor pozitive asupra celor negative.

Expozitiunea. Basmul începe cu o formula initiala tipica: „A fost odata ca niciodata...un împarat”, care ajunsese la batrânete si nu avea „si el un copil”, începutul ilustrând motivul împaratului fara urmasi. Tocmai când îsi pierduse nadejdea, a fost binecuvântat cu un baiat sanatos si frumos si, de bucurie, împaratul a tinut petrecerile „trei zile si trei nopti”. Când se afla pe patul de moarte, împaratul si-a chemat fiul si l-a sfatuit ca nu cumva sa calce pe mosia lui Jumatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop pentru ca va plati cu viata.

Intriga este declansata de neatentia tânarului care, plecat la vânatoare, a calcat pe „pamântul pocitului om”. În zadar i-a explicat Aleodor ca fusese o greseala si ca nu avea intentii rele, iar pentru a scapa cu viata l-a trimis sa i-o aduca pe fata lui Verdes Împarat.

Desfasurarea actiunii. Aleodor a plecat la drum, a salvat pe rând o stiuca, un corb si un taun, primind de la fiecare, drept rasplata un solzisor, o pana si un pufulet, cu îndemnul de a le folosi atunci când va avea nevoie de ajutor.
Dupa trei zile de asteptare la portile palatelor lui Verdes Împarat, Aleodor îi cere fata în casatorie. Împaratul îl supune unor probe, pentru ca tânarul sa-si dove