BASMUL POPULAR
Prâslea cel voinic si merele de aur
-demonstratie-
Întelegând importanta “izvorului curat ca lamura si mai pretios ca aurul” al literaturii populare, dupa cum spunea marele nostru poet Mihai Eminescu, scriitorii nostri s-au aplecat asupra creatiei populare, aducând aceasta picatura de originalitate si de inestimabila valoare în fata noastra.
Unul dintre cele mai frumoase basme ale românilor care sintetizeaza conceptia omului din popor despre lume si de viata este “Prâslea cel voinic si merele de aur”, cules de Petre Ispirescu.
Basmul este o creatie epica orala în proza în care sunt prezentate fapte ale unor eroi fantastici, pe fondul luptei dintre bine si rau, având o actiune simpla în care elementele reale se îmbina cu cele imaginare.
Actiunea basmului “Prâslea cel voinic si merele de aur” contine eroi supranaturali, împartiti în doua tabere, binele si raul, care trec prin peripetii fantastice, în încercarea de a recupera merele furate din gradina împaratului si de a-i gasi pe hoti. Aceasta este structurata pe momente ale actiunii.
Basmul începe cu o formula consacrata “a fost odata”. Deci, expozitiunea ne prezinta timpul, care este unul mitic, neprecizat, locul (împaratia) si o parte din personaje.
În intriga aflam ca acest împarat avea în gradina un mar cu mere de aur, dar niciodata nu s-a putut bucura de ele, deoarece, când erau coapte, i se furau.
Încercarile de a-i gasi pe cei vinovati de disparitia merelor reprezinta desfasurarea actiunii. Astfel, fiul cel mic al împaratului, Prâslea, se încumeta sa pazeasca marul, dupa ce cei doi frati mai mari ai sai esueaza. El îl sageteaza pe hot noaptea si-i duce împaratului merele, dar neprinzându-l pe faptas, pleaca pe urmele sale, însotit de frasii mai mari.
Mergând pe urmele hotului, ei ajung la marginea unei prapastii, în care Prâslea coboara. Aceasta prapastie reprezinta tarâmul celalalt, unde lucrurile au cu totul alta înfatisare decât pe pamânt. Fiul de împarat da de niste palate (de arama, de argint si de aur) ale unor zmei, cu care se lupta si pe care îi omoara, eliberându-le pe cele trei fete de împarat. În lupta cu zmeii este ajutat de corbul nazdravan. Deoarece fratii îl tradeaza ramâne în asteptare, Prâslea va iesi pe celalalt tarâm cu ajutorul zgripturoaicei, pe ai carei pui i-a salvat de un balaur. Prin intermediul unui mar de aur, mestereste o furca cu fusul si caierul de aur, apoi o closca cu puii de aur, fiind astfel recunoscut de fata de împarat cea mica.
Punctul culminant poate fi considerat momentul în care Prâslea îl lasa pe Dumnezeu sa faca dreptate si, tragând cu sagetile în sus împreuna cu fratii sai, acestia sunt pedepsiti si mor.
Deznodamântul este specific basmelor. Binele învinge raul, forta benefica triumfa: Prâslea se casatoreste cu fata de împarat, dupa ce si-a îndeplinit misiunea si i-a pedepsit pe toti cei ce erau malefici.
Basmul de fata dovedeste întreaga maiestrie de creatie în proza a poporului. Eroul lupta cu toate netrebniciile omenesti, atât cu cele ale tarâmului nostru, cât si cu cele ale tarâmului fantastic, dovedind un curaj si o vitejie iesite din comun. Credinta lui în Dumnezeu, dovedita în special prin finalul operei, îl afuta în actiunile sale. Toate trasaturile pozitive s-au adunat în protagonistul nostru care devine eroul pozitiv al basmului.
Frumusetea basmului este sporita de forma povestirii. Se folosesc, în mod firesc, expresii consacrate. Prâslea îl strânge pe zmeu în brate “de-i pârâie oasele”, fratii “îi poarta sâmbetele” mezinului, zgripturoaica vrea “sa-l înghita de bucurie”.
Eroii basmului si actiunile lor, cu tot fantasticul peripetiilor, sunt simboluri lae vietii reale, iar obiectele miraculoase sunt întruchipari ale dorintei omului de a supune fortele naturii.
Unul dintre elementele simbolice cele mai importante, caracteristice basmului, este cifra trei, ce apare în repetate rânduri: Prâslea este cel de-al treilea fiu al împaratului; fetele de împarat sunt trei, zmeii sunt tot trei. Aceasta este o cifra magnifica, simbol al ordinii perfecte.
Puternicul caracter educativ pe care-l are basmul, îndemnând cititorul la curaj, actiune, eroism, lupta, pentru dreptate, fac din aceasta specie literara orala o opera desavârsita, o dovada de întelepciune si maiestrie populara.
Prâslea cel voinic si merele de aur
-caracterizarea personajului-
Întelegând importanta “izvorului curat ca lamura si mai pretios ca aurul” al literaturii populare, dupa cum spunea marele nostru poet Mihai Eminescu, scriitorii nostri s-au aplecat asupra creatiei populare, aducând aceasta picatura de originalitate si de inestimabila valoare în fata noastra.
Unul dintre cele mai frumoase basme ale românilor care sintetizeaza conceptia omului din popor despre lume si de viata este “Prâs...