Basmul
Basmul este o naratiune de mare întindere, în care întâmparile reale se împletesc cu cele fantastic, fiind savârsite atât de personaje reale, cât si de personaje cu puteri supraomenesti care reprezinta fortele binelui si ale raului, din a caror confruntare iese învingator binele.
Este o specie a genului epic, în proza, care relateaza întâmplari fantastice, împletite cu unele reale, actiunea este conventionala, schemele narative sunt lineare.
Personajele, unele reprezinta binele, altele simbolizeaza raul.
Basmul are o structura unica:
- are formule specifice de început: ,,a fost odata ca niciodata”, care sugereaza vag timpul;
- formule de mijloc: ,,si merse, si merse...”, care ne arata ca întâmplarile nu s-au ispravit;
- formule de sfârsit: ,,si încalecai pe-o sa si va spusei dumneavoastra asa”, care au rolul de a duce cititorul la realitate.
Modul de expunere dominant este naratiunea, deoarece prezinta întâmplari în succesiunea lor.
O alta nota definitorie dominanta a basmului o constituie oralitatea stilului, care se realizeaza cu ajutorul:
- constructiilor si expresiilor populare: ,, a se face luntre si punte”, ,,a-si lua inima în dinti”, ,, în slava cerului, ,, cu ochii tinta”;
- prin îmbinarea vorbirii directe cu cea indirecta;
- prin folosirea unor constructii exclamative, a repetitiilor si a inversiunilor: ,, rogu-te”, ,, facu ce facu”, ,,adevar graieste gura mea”.
I. REZUMAT
- dezvoltam ideile principale;
- fara amanunte si fara citate;
- fara caracterizarea personajelor;
- fara introducere si încheiere;
II. POVESTIRE
- dezvoltam ideile principale;
- caracterizarea personajelor este sumara;
- adaugam citate si pareri personale;
- alcatuim introducere si încheiere;
III. COMENTARIU
- caracterizarea personajelor este complexa;
- dezvoltam ideile principale;
- adaugam citate si pareri personale;
- alcatuim introducere si încheiere;
,,Prâslea cel voinic si merele de aur”
1. Expozitiunea
Timpul si spatiul sunt vag conturate: ,,când pe tarâmul asta, când pe tarâmul celalalt”, ,,odata ca niciodata”. Personajele sunt Prâslea, împaratul, fratii cei mari ai lui Prâslea.
Prezinta situtia initiala: Un împarat ,, mare si puternic” avea în gradina sa un mar care facea mere de aur, dar de care nu se putea bucura, deoarece erau furate înainte de a se coace.
2. Intriga ( cauza care declanseaza actiunea)
Încercarea lui Prâslea de a prinde hotii este încununata de succes: el raneste hotul. plecând apoi în cautarea lui.
3. Desfasurarea actiunii
Prâslea ajunge pe tarâmul celalalt si, ajutat defata cea mica, de corb si de zgripturoaica, îi ucide pe zmei, scapând fetele de împarat de ei.
4. Punctul culminant
Prâslea se întoarce cu fetele la gura prapastiei si le salveaza pe acestea, dar el ramâne în prapastie, parasit de fratii sai.
5. Deznodamântul
Prâslea ajunge pe pamânt si se însoara cu fata cea mica, iar fratii vinovati îsi primesc pedeapsa.
Personajele: - pozitive: Prâslea, împaratul, cele trei fete, argintarul;
- negative: zmeii, balaurul.
Prâslea – însusiri - reale: voinic, istet, precaut, rabdator;
- supranaturale : - are capacitatea de a se matamorfoza;\
întelege graiul fiintelor de pe alte plaiuri.
...