(Viata si opera)

Venind dinspre Ploiesti spre Târgoviste,cam pe la jumatatea drumului,acolo unde soseaua începes sa-si faca loc printre valuri mari de dealuri împadurite,
dai de satul în care s-a nascut la30 ianuarie 1852 I.L.Caragiale.Satul,lipit de
albia prundoasa a râului Cricov, asezare de oameni gospodari,cu scoala soli-
da,camin cultural,fabrica de mobila si case aratoase,poarta azi numele scriitorului.Pe vremea lui Caragiale era un catun saracios,al carui nume,
Haimanale,evoca sugestiv fosta asezare de robi manastiresti improvizata în în vecinatatea mânastirii Margineni.În schimb, mânastirea avea pe atunci averi mari,administrate o vremede Luca,tatal scriitorului,care a fost vechil si copist,avansat mai târziu secretar.El a tinut în ordine scriptele manastiresti pâna cand a parasit satul cu toata familia pentru a se stabili ca avocat la Ploiesti.
Familia nu era numeroasa.Caragiale si sora lui mai mica Lenci erau singurii copii ai Ecaterinei Karaboa si ai lui Luca Caragiale.Mama era fiica unui negustor grec stabilit la Brasov.În fata aparatului de fotografiat,
Caragiale juca serios personajul pe care si-l imaginase referitor la propria lui persoana,asa dupa cum în fata cunoscutilor improviza malitios,sarcastic,cele mai variate tipuri.
Orfan de la 18 ani,Caragiale era primit în slujbe nesigure,cu simbrie mica si neregulata.Ca publicist îl gasim semnând pentru prima data în 1873 în Ghimpele,apoi redactând de unul singur din mai pâna în iunie 1877 revis-
ta umoristica în format minuscul Claponul.Publica,fara semnatura,foiletoane asupra teatrului românesc în România literara,si colaboreaza în 1878 la Timpul,adus de Eminescu în redactia în care se mai aflau Ioan Slavici si Scipione Badescu.de aici este detasat în acelasi an la conducerea ziarului craiovean Doljul.În 1853 scoate împreuna cu umoristul Toni Bacalbasa Moftul român,iar în 1894,când apare Vatra,Caragiale face parte din condu-
cerea revistei,fara a ave