Cartea de la Metopolis II



Stefan Banulescu, unul dintre cei mai originali prozatori contemporani, a trait în perioada 1929-1998, s-a nascut la Facaieni, judetul Ialomita, sat din Câmpia Baraganului, aproape de Dunare. A avut studii filologice si o prestanta vie în redactiile revistelor România literara si Luceafarul.
A publicat volumele Drum în câmpie (1960), Iarna barbatilor (1965),ale carei editii ulterioare vor include si poeme în maniera folclorica din placheta Cântece din câmpie (1968), Scrisori provinciale (1976), Cartea de la Metopolis – roman, primul dintr-o proiectata tetralogie- Cartea milionarului (1977).
Desi restrânsa opera lui Stefan Banulescu, a configurat un univers memorabil. Spatiul imaginarului e câmpia ca la înaintasii Galaction,Voiculescu, Panait Istrati, si contemporanii sai Fanus Neagu si Paul Georgescu.Cu vastitatea-I coplesitoare creeaza o anumita atmosfera: singuratatea, monotonia, toropeala care genereaza efecte halucinante, sugestia fantasticului amintind deopotriva de Mircea Eliade si de realismul magic al sud-americanilor.Proza lui Banulescu este mimesis-imitare a realului, dar si anamnesis- memorie, amintire a celor deja create sau scrise, imaginarul se impregneaza de melancolia descendentei, de livresc, îngaduind situarea sa într-o a treia vârsta a romanului- corinticul. (N.Manolescu-Arca lui Noe, III).
Alaturi de D.R.Popescu si Fanus Neagu, Stefan Banulescu creeaza o fornula noua a realismului artistic, romanul mitic, care se impune într-un rastimp când, abia iesita din dogmatism, proza româneasca descopera politicul si istoria.
Cartea de la Metopolis- este prima dintr-o serie de patru carti proiectate a fi reunite sub titlul Cartea milionarului , celelalte trei volume anuntate Cartea Dicomesiei, Sfârsit la Metopolis si Epilog în orasul Mavrocordat – nu au mai aparut, din al doilea volum publicându-se doar o nuvela.
Cele patru titluri trimit la reperele unei geografii fabuloase si ale unui timp revolut, carora Mili