Ciuma
De Albert Camus


Albert Camus, nuvelist, eseist, filozof si dramaturg francez castiga in anul 1957 Premiul Nobel pentru literatura. Acesta este unul dintre figurile proeminente ale secolului XX si ale literaturii moderne initiind noi concepte literare si idei filozofice.
Ciuma scrisa in anul 1948 este un mit al timpurilor moderne, boala fiind un simbol pe doua nivele. Ea poate fi interpretata din diferite unghiuri: poate fi vazuta ca o alegorie a brutalitatii cu care a fost ocupata Franta de nazisti sau ca o pledoarie, lupta in fata indiferentei umane. La inceput opera a fost aspru critica insa abia mai apoi a primit atentia de care trebuia sa se bucure inca de la inceput. Ciuma ne spune o poveste despre lupta dar nu impotriva unei boli, impotriva soldatilor germani, ci este o lupta impotriva indiferentei atunci cand vine vorba de suferinta umana. Fiecare dintre personajele romanului raspunde catastrofei in propriul sau fel, conform principiilor si educatiei avute, asumandu-si raspunderea faptelor sale.
Tonul operei Ciuma este unul sombru si totusi atat de plin de caldura omeneasca. Fiecare dintre personajele importante ale romanului prezinta un adevar separat, care pentru el este valid. Imediat dupa ce invazia de sobolani morti si gasiti pe strazi, in parcuri, cafenele, hoteluri, case sperie putin populatia Oranului, multi dintre cetatenii orasului incep sa prezinte ciudat simptome de boala necunoscuta. Dupa ce izbucneste epidemia cititorul este introdus in viata mai multor personaje afectate de acest flagel. Personajele din roman sunt: doctorul Rieux, Tarrou, Rambert, Grand, si Cottard. Conflictul pentru toate personajele este reprezentat de acest flagel periculos insa totodata intalnim si conflicte interioare mai mult sau mai putin mistuitoare. Romanul este narat la persoana a treia intr-o maniera omniscienta.
Cu atat mai mult prin reactiile perosnajelor individuale si ale elementelor colective ale societatii, acest roman exploreaza o varietate de te