Momentele subiectului comediei „O scrisoare pierduta”, de I.L. Caragiale
Expozitia
Actiunea comediei se desfasoara într-un orasel de munte, capitala de judet, situat la cinci poste de Bucuresti, în 1883, în preajma alegerilor pentru Camera si pentru revizuirea Constitutiei.
Conflictul este dat între reprezentantii Puterii (guvernamentalii, liberalii: prefectul Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache – seful organizatiei guvernamentale locale si presedintele mai multor comisii si comitete, avocatii Tache Farfuridi si Iordache Brânzovenescu), care-l aveau candidat pe avocatul Tache Farfuridi si cei ai Opozitiei („independentii”: avocatul si jurnalistul Nae Catavencu – directorul si proprietarul ziarului „Racnetul Carpatilor” si presedintele „Societatii Enciclopedice Cooperative Aurora Economica Româna”, dascalii Ionescu si Popescu, popa Pripici), avându-l candidat pe avocatul si jurnalistul Nae Catavencu.
Intriga
Sotia sefului organizatiei guvernamentale locale, Zoe Trahanache, pierde scrisoarea de dragoste de la prefectul Stefan Tipatescu, prieten de familie.
Desfasurarea actiunii
Scrisoarea este gasita de Cetateanul Turmentat, de la care, îmbatându-l, o sustrage Nae Catavencu. Acesta îi ameninta cu publicarea ei în „Racnetul Carpatilor” daca nu va fi desemnat candidat si de contracandidati. Dupa oarecare împotrivire, Stefan Tipatescu îsi da consimtamântul, presat fiind si de Zoe Trahanache. Între timp, Zaharia Trahanache descopera o polita falsificata de Catavencu, prin care acesta retrasese 5000 de lei de la societatea pe care o conducea („Societatea Enciclopedica Cooperativa Aurora Economica Româna”) si ajunge din santajist, santajat.
De la Bucuresti soseste o telegrama prin care cei din provincie sunt somati sa-l desemneze si sa-l aleaga pe Agamemnon Dandanache, devenind indezirabil datorita unei scrisori de dragoste primita de un burlac, persoana însemnata, de la sotia altei persoane importante.
Punctul culminant
La Adunarea Electorala Zaharia Trahanache anunta numele noului candidat, stârnind indignarea lui Catavencu si a acolitilor sai. În învalmaseala în care Catavencu voia sa citeasca în public scrisoarea, Catavencu îsi pierde palaria, în care se gasea ascunsa scrisoarea de dragoste, palarie gasita de Cetateanul Turmentat si restituita „andrisantului”, adica lui Zoe Trahanache.
Nae Catavencu, ramas fara obiectul santajului si stiindu-se santajat cu polita falsificata, îi cere iertare Joiticai în genunchi, care îl iarta, cu conditia sa conduca el manifestatia în cinstea noului ales si totodata îi da sperante de viitor: „Fii zelos, asta nu-i cea din urma Camera”.
Deznodamântul
Comedia se încheie cu o împacare generala, vechii rivali ajungând la un compromis.
Caracterizarea personajelor
Stefan Tipatescu
Corespunde junelui prim din teatrul clasic, numele sau având o usoara nuanta de comedie.
Este prefectul judetului, om orgolios cu gândire de stapân medieval. El ia masurile care-i convin: ordona politaiului sa faca perchezitie la Catavencu, sa-l aresteze si sa-l închida, îl ocaraste si-l cam bate uneori pe Ghita Pristanda, îi trimite „la dracu” pe Farfuridi si Brânzovenescu si îl bruscheaza pe Cetateanul Turmentat, cerând politaiului sa-l dea afara. Tot el îi ofera lui Catavencu, în schimbul scrisorii, posturi, functii (primar, avocat al statului) si avantaje materiale (mosii).
Este arogant si impulsiv, iar cu subalternii se poarta despotic si violent, considerându-i servitorii sai.
Prefectul este posesorul tuturor izvoarelor fericirii, dupa cum afirma Pristanda: „Mosia, mosie; fonctia, fonctie; coana Joitica, coana Joitica; trai neneacol: babache”.
El se arata indignat de comportamentul lui Catavencu si Dandanache, dispretuind lumea lor de santajisti ordinari, dar si el este corupt, fiindca este imoral.
Tipatescu accepta ca subalternul sau sa fure din avutul statului, caci stie ca toti fura. E vorba de politaiul Pristanda, care, din banii pentru a cumpara 44 de steaguri, a cumparat doar 14 – 15.
El pozeaza în omul care, de dragul partidului, si-a jertfit cariera, ramânând în acest orasel de provincie, în loc sa plece la Bucuresti, dar, în realitate, este multumit de tihna burgheza pe care i-o da Zoe.
Tipatescu este singurul personaj al comediei care foloseste un limbaj corect, instruit, dupa cum remarca chiar Zaharia Trahanache: „Bun baiat, destept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect.”
Zaharia Trahanache
Este ticaitul.
Prenumele sugereaza zahariseala, ramolirea, iar numele, capacitatea de a se modela usor, caci trahanaua este o coca moale.
El este seful organizatiei guvernamentale locale si presedintele mai multor comitete si „comitii”. Se arata mândru de calitatea sa de proprietar, considerându-se un „stâlp al puterii” în judet.
El confunda interesele personale cu interesele tarii, afirmând ca de la binele partidului re...