“Concert din muzica de Bach”
de Hortensia Papadat- Bengescu
Pe urmele lui Duiliu Zamfirescu ce a prezentat ciclul Comanestilor, autor care deschide o traditie in acest sens in literatura romana si in prelungirea unor experiente din literatura europeana ( Emile Zola- Les Rougon-Macquart, Roger Martin du Gard- Les Thibault, John Galsworthy- Forsyte Saga), Hortensia Papadat- Bengescu realizeaza un roman ciclic (ciclul Halippilor, care include “Fecioarele despletite”, “Concert din muzica de Bach”(1929), “Drumul ascuns”).
Ciclul Halippilor formeaza o cronica de familie conceputa unitar, cu eroi prezentati cronologic pe durata intregii lor existente si consacra in literatura româna romanul de analiza psihologica, autoarea abandonând aproape in totalitate vechile metode de creatie.
Elementele esentiale de noutate care contribuie la reusita operei sunt in primul rând inspiratia din mediul citadin, renuntarea la o constructie epica propriu-zisa, la urmarirea unuia sau mai multor fire narative asa cum se intâmpla in romanul traditional, urmarirea unor cazuri de constiinta, sau chiar patologice, cu minutiozitatea omului de stiinta, prezentarea aceluiasi fapt din mai multe perspective, aparitia personajului reflector (ce participa la toate intamplarile, fara sa se implice in desfasurarea lor, dar judecandu-le obiectiv pentru cititor) si care au darul de a multiplica punctele de vedere, de a adânci in primul rând observatia in plan moral.
Romnul reprezinta o insumare de secvente epice. Prin prisma romanului ciclic, profilul moral al unor personaje se dezvaluie treptat si abia dupa parcurgerea intregului ciclu cititorul isi poate face o impresie definitiva asupra unuia sau altuia dintre personaje.
Tema o constituie concertul din muzica de Bach, proiectat in casele Elenei Draganescu si care in mai mica sau mai mare masura polarizeza interesul celorlalte personaje. Serata muzicala este mereu amanata din diverse motive. Concertul va fi condus de un celebru muzician , pe nume Victor Marcian si evenimentul artistic va polariza atentia intregii lumi mondene a capitalei.
Temele secundare: boala (suferinta fizica) si moartea
Multe personaje sunt maladive, reprezentand cazuri medicale particulare, exceptii aflate la limita anormalitatii: handicapata Siaavea o malformatie genitala, gemenii Hallipa erau retardati, doctorul Walter devenise frigid.
Majoritatea cuplurilor , realizate pe criteriul averii si ascensiunii sociale, se destrama si intretin obligatoriu relatii extraconjugale. Sentimentele autentice se manifesta rar si sunt sortite esecului, precum dragostea nemarturisita dintre medicul Walter si tanara de origine germana Hilda.
Tot un personaj bolnav psihiceste si bastardul (Sia, Mika-Le, Lica Trubadurul). Bastarzii sunt germeni ai raului, distrug fericirea cuplurilor de indragostiti. Din punct de vedere social sunt indivizi izolati, malformati sufleteste (unii chiar fizic- Sia) detestati si desconsiderati de ceilalti membri ai familiei, fara un statut cert.
Snobismul este un reflex al parvenirii sociale si presupune mimarea conditiei nobiliare, a rafinamentului si pastrarea aparentelor de normalitate morala. Culmea rafinamentului o reprezinta cultura muzicala clasica. Concertul din muzica de Bach constituie un prilej de etalare a aliantelor din lumea mondena, a bogatiilor si a prestigiului fiecarui participant , un mod de verificare si de intarire a prestantei sociale a cuplurilor umane.
Lumea care populeaza romanul e deosebita de creatiile anterioare.
Romanul nu prezinta o actiune propriu-zisa ci o insumare de secvente narative (reliefeaza exclusiv viata mondena si relatiile interumane), care in final compun imaginea de ansamblu a unei societati ajunse intr-un stadiu de evolutie (stationar) care nu mai presupune griji de ordin material, ci in primul rând preocuparea pentru propria imagine.
Scriitoarea urmareste conflictele si tragediile din trei familii inrudite: Rim, Maxentiu si Draganescu. Personajele romanului sunt grupate in trei nuclee a caror existenta autoarea o urmareste cu deosebita atentie: familia doctorului Rim, familia printului Maxentiu si familia Elenei Draganescu-Halippa. Existenta cuplului este legata in buna masura de câte un personaj care intervine in mod decisiv pe de o parte in definrea profilului moral al celorlalte personaje, iar pe de alta parte in destinul lor.
Relatiile sunt urmatoarele: Elena il cunoaste, cu prilejul repetitiilor pt concert, pe Marcian, de care se indragosteste, parasindu-si sotul. Doctorul Rim intretine relatii incestualecu Sia, desi aflase ca este fata sotiei sale, Lina, dintr-o legatura adulterina din tinerete cu Lica Trubadurul. Acest Don Juan de mahala bucuresteana devine profesorul de echitatie al sotiei lui Maxentiu, Ada Razu, supranumita “Fainareasa”. Ada, o burgheza imbogatita, al carei tata avusese fabrici de morarit, devine amanta lui Lica, in timp ce s...