Corespondentul lui Gheorghe Asachi in Tara Romaneasca

Corespondentul lui Gheorghe Asachi in Tara Romaneasca, Ion Heliade Radulescu, professor editor, jurnalist, cap al revolutiei de la 1848, intaiul presedinte al Societatii Academice, a risipit extraordinara sa energie in activitatea pe taramul scolii, presei, teatrului si literaturii (poeziei si prozei).
1. Geneza baladei Poezia “Zburatorul” a aparut in “Curierul Romanesc” din 1844 constituindu-se intr-o capodopera a genului. Balada valorifica original mitul folkloric al zburatorului, sugerand poetic ivirea sentimentului de dragoste la fetele de varsta pubera. Iubirea, ramasa un mister de nepatruns, ca o boala greu descifrabila cu efecte fiziopsihologice, sperie fetele ce ajung in pragul feminitatii. Prin modul in care este introdus mitul folkloric in poezia culta, prin acel idilic rural, Ion Heliade Radulescu precede in literature noastra pe Eminescu si Cosbuc. In planul literaturii universale, el se apropie de zburatorul lui Hugo (ce-l anunta pe Goethe si Uhland).
2. Structura, compozitia. In cele 26 de catrene, cu rima incrucisata, se deruleaza un monolog alcatuit din trei segmente: (I si al III-lea fundamenteaza balada zburatorului, iar al II-lea devine pastel):
Monologul fetei adresat mamei sale (vs. 1-12);
Descrierea innoptarii (vs. 13-20);
Dialogul dintre surate (vs. 21-26).
Poezia incepe abrupt, fara preambul, comunicand prin notatii in stil direct, tanguirea naivei fete. Tema acestui segment este descrierea “bolii” simptome de natura somatica (vs. 1-4): “Un foc s-aprinde-n mine, racori ma i-au la spate / Imi ard buzele, mama, obraji-mi se palesc” sau de natura sufleteasca: “Atunci inima-mi bate si sai ca din visare, / Si parc-astept… pe cine? Si pare ca a sosit / Acest fel toata viata-mi e lunga asteptare / Si nu soseste nimeni! Ce chin nesuferit!”.
In discursul incoherent al fetei, ce-si marturiseste starile de-a valma, in strofe alcatuite parca din imagini de tip fotografic, apare motivul dorintei de