Costache Negruzzi

Negrusestii, cu numele italienizat ulterior în Negruzzi, dupa un procedeu pe care-l va folosi si Vasile Alecsandri, erau de provenienta probabil razateaca, deoarece întîiul înaintas, Ianache, caruia i s-a dat porecla Negrut, dupa culoarea obrazului, mostenita în familie, nu apare cu vreun rang cît de mic de boierie în actele cunoscute si a trebuit sa i se nascoceasca o legatura cu marele logofat Neniul din 1661 si Gavrilas Neniu, vtori logofat în 1667 sub Alexandru Ilias. Nu stim nimic nici despre Grigore Negrut, urmasul lui Ianache si strabunul scriitorului, care apucase numai pe Vasile Negrut, bunicul pomenit si într-o carte de judecata, cu mînastirea Ocnei, din 28 octombrie 1811, pentru mosia Sarauti. Om cuprins, capitanul Vasile s-a îsurat cu fata unui razes din tinutul Putnei si stabilinduse în podgoriile Odobestilor, la Patesti, a avut patru baieti si doua fete. De la socrul sau, Toma Stamatin, vecini de mosie cu Vasile Negrut, paharnicul C. Sion, autorul Arbondologiei Moldovei, stia ca Vasile încuviintase ca doi din fiii sai, Dinu si Gheorghe, sa fie crescuti de boierul Constantin Bals Ciuntu, la mosia Trifesti, ca ceraci. Dati în grija vatafului de curte, Dinu ar fi rînduit cafegiu, iar Gheorghe sufragiu, pîna ce în cîtiva ani Dinu ajunse la treapta de logofat de casa. În 1807 Dinu se casatorea cu Sofia Hermeziu, fiica logofatului Iancu Hermeziu, înzestrata cu mosia Trifestii-Vechi de lînga Prut. Acolo s-a nascut, dupa toate ipotezele, în 1808, Constantin, unicul fiu al lui Dinu Negrut si al Sofiei Hermeziu, moarta nu peste multa vreme. Dinu n-a depasit treapta de paharnic dobîndita în 1818 sub Scarlat Callimachi si a murit la 19 aprilie 1826 în Iasi unde-si cumparase o casa, în mahalau Calicilor. În testamentul sau din 30 ianuarie 1822, logofatul Constantin Bals numise pe paharnicul Dinu si pe serdarul Gheorghe Negrut epitropi ai copiilor sai, pentru ca-i purtase toate socotelele si pricinile casei,