În anul 780 traia în Dacia de atunci cel de-al 33-lea decheneu, pe nume Kesarion Breb. Într-un manuscris al carui autor a fost profesorul Stamate, s-au consemnat viata, învatatura si povestirile lui Kesarion. Autorul primeste în cele din urma acest manuscris din partea profesorului al carui elev a fost chiar autorul. Profesorul considera lucrarea ca fiind o poveste de dragoste.
În acelasi an 780, preotul Zamolxis a decis ca trebuia sa fie schimbat cu cel de-al 33-lea. Acesta avea sa fie în cele din urma Kesarion Breb.
Preotul l-a ales, dar i-a încredintat o misiune care însemna ca Breb sa plece în Egipt. Misiunea era secreta, si obiectivele ei erau aflarea daca religia nou aparuta, crestinismul, era mai buna sau putea înlocui în vreun fel vechile legi. În aceeasi masura, Kesarion a plecat spre Bizant deoarece acesta din urma era sufletul crestinismului.
În calatoria sa de a îndeplini misiunea, Kesarion a fost urmat de un slujitor, un dac crestin. Kesarion Breb a urmat apoi învataturile preotilor initiati în crestinism.
În anul 787, Kesarion împreuna cu slujitorul sau au plecat spre marele Bizant pentru a pune în aplicare planul batrânului decheneu. În Bizant, Kesarion l-a cunoscut pe episcopul Platon care era foarte apreciat de Irina , împarateasa si mama lui Constantin.
Împarateasa Irina domnea în Bizant, unde reusise sa se faca foarte cunoscuta prin sustinerea de catre aceasta a crestinismului.ea a fost ascultata de popor si a stabilit crestinismul religia oficiala în teritoriu. Pe lânga aceste lucruri, a reusit sa renoveze vechile biserici crestine precum si icoanele din acestea.
Localitatea încotro Kesarion si slujitorul lui se îndreptau a fost Amnia. Pe drum ei au poposit la un han de unde au aflat de cuviosul Filaret. Acesta era cunoscut în întregul tinul pentru bunatatea dar si sfintenia acestuia. Kesarion avea de la episcopul Platon un dar pentru cuviosul Filaret; zece magari încarcati cu grâu. La vederea darului, Filaret si falimia lui s-au bucurat. Însa nu a durat mult bucuria deoarece casa a fost mai târziu încarcata cu cersetori.
La casa lui Filaret, Kesarion a cunoscut-o pe Maria, nepoata lui Filaret careia i-a dat sa probeze conturul împaratesc, care i s-a potrivit perfect. Astfel Maria a fost dusa la palat spre a fi prezentata lui Constantin si Irina. Scopul era o întrecer între fete pentru a deveni sotia lui Constantin. Astfel, la palat mai erau înca nouasprezece fete frumoase de vita nobila. Însa acest lucru nu a înpiedicat-o pe Maria de la Amnia sa câstige, care, dupa un lung concurs, a reusit sa ajunga lânga Constantin ca sotie.La nunta a participat, firesc, si familia Mariei care, în cele din urma s-au mutat la curtea înmarateasca.
Însa Constantin a fost necredincios sotiei sale dar si mamei dale împotriva careia a uneltit. Despre acest plan stia si Kesarion Breb care i-a povestit împaratesei Irina, aceasta închizându-l pe fiul ei si pedepsindu-l. La aflarea cestii varagii si paznicii s-au rasculat si au reusit sa-l elibereze pe Constantin care mai târziu a fost încoronat înlocuind-o pe mama sa, Irina.
Constantin a renegat-o pe sotia lui, Maria, si s-a casatorit cu Teodota.
Maria a fost alungata în insula Principelor unde aceasta a fost obligata sa se prostitueze, timp în care bunicul ei a murit. Dar Maria a asistat numai la moartea si priveghiul bunicului ei pentru ca sotul ei nu i-a dat voie sa se duca si la priveghiul bunicii ei.
Dar în tot acest timp, în Bizant poporul aflase de nelegiuirile lui Constantin si l-au detronat în cele din urma.
Când Kesarion Breb s-a întors în Dacia, Constantin geja îl omorâse pe episcopul Platon la fel ca si pe Alexie Moseles. Kesarion a aflat despre detronarea lui Constantin dintr-o scrisoare primita în Dacia. Scria cum ca fiului lui Irina i-a fost luat locul pe tron de catre mama sa care l-a pedepsit. În acest proces, Irina a fost ajutata de varangii si de popor. Astfel Irina a revenit pe tronul Bizantului, iar Maria a aflat toate acestea de la un sol trimis la manastirea unde aceasta traia.
Astfel Kesarion Breb devenise ultimul decheneu. El a iesit pentru a binecuvânta oamenii Daciei, despre care auzise de la slujitorul sau, Constantin , ca multi sustineau ideea ridicarii de manastiri crestine în Dacia dar ca se temeau de forta slujitorului lui Zamolxis.
...
