Creion
de Tudor Arghezi
comentariu prelucrare de
Alexandra-Andreea STANESCU, Cls. a VI-a A
Scoala Generala nr. 3 „Nicolae Titulescu” Bucuresti
Febr. 2003
Tema
Poezia "Creion" face parte din volumul "Stihuri noi", în care Tudor Arghezi descrie cu încantare un tablou din natura respirand liniste si lumina, frumusete si echilibru.
Titlul
Gradina se contureaza ca un spatiu privilegiat pentru poet, in care acesta poate scrie uimit de frumusetea fara seaman a naturii. Sub vraja naturii "creionul" sau alearga mai repede pe hartie, poetul schiteaza încercand sa "creioneze" cu gingasie minunile universului din preajma sa.
Universul poeziei
Spatiul prinde contur sub forma unei gradini miraculoase ("In gradina-n care scriu”), care îsi revarsa tainele sub privirea încântata a poetului. Sub lumina blanda a soarelui ("Cerne aur argintiu"), florile s-au trezit, iar fluturii colorati au început sa zboare asemenea unor flori plutitoare. Aceasta oaza de liniste si frumusete prinde viata, se însufleteste sub lumina soarelui.
Astrul, personificat, "cerne aur argintiu" din "tipsia" sa incandescenta ("ca de jar") "spanzurata-ntr-un artar". Lese în evidenta metafora de o mare plasticitate "aur argintiu" asociata cu un epitet sugerand razele aurii ale soarelui. Cea de-a doua metafora "tipsie ca de jar", in care se topeste o comparatie ("ca de jar"), aduce un plus de stralucire tabloului, în care soarele apare ca un disc incan-descent agatat parca de crengile unui artar. Florile apar si ele personificate, 'trezite" de lumina stralucitoare a diminetii.
Universul gradinii este schitat prin cateva elemente plastice: "artarul", "florile",
"razoarele". în acest spatiu vrajit, printr-o metafora de o mare prospetime imagistica, fluturii încep sa zboare împrumutand ceva din culoarea si gingasia florilor gradinii.
Tabloul prinde viata, miscarea jucausa a fluturilor insufleteste razoarele gradinii într-o explozie de culoare.
Prozodia
Versul scurt, de 7 silabe, creeaza prin rima împerecheata si ritmul trohaic o atmosfera calda si luminoasa de dulce armonie, în care încantarea poetului vibreaza în fiecare stih. Diversitatea rimelor prin asocierea în general a unor parti
de vorbire diferite ("mi-s" - "deschis"), ("razoare" - "zboare"), ("scriu"-"argintiu")
realizeaza unele inflexiuni în tonalitate melodioasa a poeziei sporite de anumite inversiuni ale topicii cu rol expresiv: "Cerne aur argintiu / 0 tipsie ca de jar"; "Florile trezite mi-s".
SufletuI poetului se simte linistit si încâtat, despovarat de griji, patrunzand în
spatiul poeziei sub vraja naturii miraculoase, datatoare de viata si de speranta.
...