Curente literare


Dadaismul

-provine din frantuzescul dadisme( dada = ” calut de lemn “ în limbajul copiilor), denumirea miscarii este arbitrara si nu are nici o legatura etimologica cu termenul respectiv.
-reprezentanti: -în literatura: T. Tzara, R. Hülsenbeck,H. Ball;
-în pictura: M Iancu,F. Picabia,M. Duchamp;
Curent cultural si artistic neconformist si anarhic îndreptat împotriva rutinei în viata, gândire si arta, dezvoltat plenar între 1916 si 1923 si fundat aparut în Zürich la 6 februarie 1916 de poetul de origine româna Tridtan Tzara, caruia i s-au alaturat, la început, scriitorii Hugo Ball si Richard Hülsenbeck si artistul plastic Hans(Jeans) Arp, apoi pictori ca: românul Marcel Iancu, F. Picabia, m. Duchamp(S.U.A.), M. Erust, K. Schwietters(Germania), etc.. Asociind unor elemente ale futurismului italian, cubismului francez si expresionismului german, un negativism declarat, dadaismul(cf. T.Tzara, La premi?re aventure celeste de M. Antipyrine,1916 si manifestele ”Dada”I-VII) cultiva arbitrariul total, neprevazutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea si stupoarea si prin organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei, gustului estetic, moralei traditionale, programatic puse sub semnul întrebarii. ”Dada”, reprezentând extrema limita a divortului dintre gândire si expresie, contrazice totul, neaga totul, ridicând nihilismul si mistificarea la rangul de principii supreme: abolirea logice, dansul neputinciosilor creatiei: dada; /…/abolirea arheologiei: dada; abolirea profetiilor: dada; abolirea viitorului: dada; credinta indiscutabila în fiecare zeu produs imediat al spontaneitatii: dada . /…/Marele secret este aici :gândirea se face în gura…Apriori, dada pune înaintea actiunii si înainte de tot: Îndoiala. Dada se îndoieste de tot.(T. Tzara).
Din martie 1919, o data cu T. Tzara, miscarea se muta la Paris, unde se întâlneste cu scriitorii din grupul ”Literatura”(A. Breton, L. Aragon, P. Eluard, Ph. Soupault), cu A