V. Alecsandri a fost poetul vitejiei, al barbatiei militare romînesti; ilustrativ este ciclul Ostasilor nostri – inspirat de crîncena înclestare a Razboiului de Independenta – în care poetul cînta bravura din unghiul omului de rînd, dar si volumul Legende (Continînd doua cicluri de versuri, din 1875-1880, ce cuprinde 32 de piese), care infasoara sîmburele epic în faldurile istorii si ale fantezii, aruncînd mereu punti între real si fantastic.
Dan, capitan de plai (1874) e mai reusit fiindca scriitorul combina mai liber istoria cu fabula; eroii, Dan si Ursan, se plaseaza la granita dintre realitate si mit.
Poemul este alcatuit din sapte parti, precedate de un motor, un fragment dintr-un ,,cîntic poporal”:,,Frunza verde de malai,/Cine merge sus în rai?/Merge Dan soiman de plai/C-a ucis el mult dusmani,/ Un viziu si patru hani” si urmareste reliefarea luptea dîrze a celor doi razboinico, Dan si Ursan, împotriva navalitorilor tatari, pe care reusesc sai opreasca si sai tina în lor pîna la sosirea orheienilor.
Compozitia si subiectul.
Dan, capitan de plai este împartit în sapte capitole – tablouri (numerotate de autor cu cifre latine), fiecare cuprinzînd relatarea uneia din întîmplarile care contribuie la conturarea subiectului. În expozitia (I,II) sunt prezentati eroii – Dan, care traieste ,,pe-un munte paduratic”, afla, ascultînd ce vorbesc ,,doi vechi stejari”, ca-i ,,sabie în tara”, c-au navalit tatarii si ,,tara-i în foc”. Vulturii si ulii (simbolizind pe tatari) îi confirma spusele stejarilor. El hotaraste sa plece deîndata împotriva cotropitorilor (intriga), zicîndu-si:,,O, Doamne sfinte, mai da-mi zile de trai/Pîn ce-oi strivi toti lupii, toti serpii de pe plai”.
Capitolele III – IV (subiectul propriu-zis) prezinta întîlnirea lui Dan cu Ursan, ca si descrierea luptei celor doi viteji cu oastea tatareasca, lupta care constituie totodata si punctul culminant al poemului. Cei doi sunt înzestrati de autor cu puteri (supranaturale) ca ale eroilor din basme: ei reusesc sa-si taie drum prin ,,neagra tatarime”, pîna ce se întîlnesc fata în fata si îsi încruciseaza armele, fericiti de victorie. În cael moment însa, Ursan este ranit, iar Dan îti apara cu strasnicie tovarasul de armes încercînd sa-l scoata de pe cîmpul de lupta, este el însusi lovit de o alta sageata tatareasca.
Aparitia fulgeratoare a Fulgai (stapînind ca o amazona cei mai focosi cai si galopînd salbatic pri spatii pustii), care reuseste sa scoata trupul tatalui ei din încaierare, sosirea arcasilor moldoveni, ,,ce vin c-o falca-n ceruri aprinsi ca niste zmei"” ca si luarea lui Dan prizonier, constituie deznodamîntul actiunii.
În final, poemul mai contine un episod emotionant, acela al aducerii lui Dan în fata hanului Ghirai (capitolul VII). Demn, eroul nu-si leapada credinta strabuna, dar îsi exprima ultima dorinta: de-a mai putea saruta odata pamîntul Moldovei. Este magistral episodul reîntoarcerii lui Dan, grav ranit, în cortul hanului, episod încheiat cu moartea eroului.
Poemul se remarca într-o deavîrsita constructie epica, evidenta din felul în care este condusa actiunea, cum sunt înlantuite diferite episoade. Actiunea se desfatoara într-o gradatie continua si logica, din momentul în care Dan afla de navalirea tatarilor si pîna la stingerea lui, în cortul hanului Ghirai.
Naratiunea faptelor se împleteste strîns cu dialoguri concise, dar care dau dinadism, cu portretele eroilor, cu descrieri plastice (cum este tabloul zguduitor al arderii satelor în flacari). Scenele de mase, privelistele de ansamblu, sunt zugravite cu aceeasi maiestrie, în culori si linii viguroase; eroii dau dovada de o exemplara barbatie în fata dusmanului, ei capatînd proportii legendare; portretele lor sunt ilustrative pentru curajul, spiritul de sacrificii si patriotismul românilor.
Personajul principal al poemului este Dan. El este o întrupare simbolica a patriotismului si a eroismului anonim popular.
Realizat cu mijloacele cele mai mari ale artei, portretul lui Dan reprezinta, simbolic, vitejia poporului român în lupta pentru libertate si independenta, pentru pastrarea specificului stramosesc.
Dan, capitan de plai este un poem eroic adica nareazp o actiune mai complicata decît a baladei, cuprinzînd mai multe episoade în care se povestesc fapte marete, savîrsite de personaje însufletite de sentimente nobile).
V. Alecsandri creeaza un erou miraculos de puternic în lupta (Dan), dusmanii se îngrozesc la aparitia sa, el cunoaste glasurile tainice ale naturii (afla de la niste stejari prapadul din vale); vulturii îl calauzesc în drumul sau, iar rîul îsi micsoreaza undele ca el sa poata trece.
Printr-o varietate de procedee artistice (directe si indirecte), autorul realizeaza portretul complex al acestui erou, un portret fizic si moral.
Astfel, în prima secventa, V. Alecsandri ne prezinta aspectul exterior al personajului si mediul în care traieste: ,,Batrînu...